Academicianul Alexandru Surdu, Cetățean de Onoare al Județului Maramureș

27 Februarie 2018
Prin Hotărârea Consiliului Județean Maramureș nr. 21 din 27 februarie 2018, președintele Gabriel Zetea a acordat titlul de „Cetățean de onoare al județului Maramureș” Academicianului Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române.
"Academicianul Alexandru Surdu, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, este o personalitate marcantă a spiritualității românești și europene. În domeniul Filosofiei continuă linia de gândire a lui Lucian Blaga, Ioan Petrovici, Constantin Noica. Este autorul a zeci de lucrări de filosofie și autor a numeroase traduceri, autor a sute de studii din domeniul filosofiei, antropologiei culturale, științelor umaniste. Domnului vicepreşedinte i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa a Universităţii de Nord din Baia Mare în anul 2008, precum și a numeroase universități din țară. A susţinut constant înfiinţarea Şcolii Doctorale în domeniul Filosofiei şi dezvoltarea acesteia în cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, care în acest an împlinește 11 ani de existență. A publicat mai multe studii despre Maramureș, sintetizate în două lucrări reprezentative: „A sufletului românesc cinstire” și „La porțile împărăției”. Este cetățean de onoare al localităților Giulești și Săliștea de Sus, din județul Maramureș. În anul 2017 i-a fost acordat titlul de Ambasador al Maramureșului. A fost o prezență activă la numeroase manifestări culturale și științifice organizate în Maramureș: Baia Mare, Sighetu Marmației, Ieud, Săliștea de Sus, Dragomirești, Giulești, Rohia.

Foarte numeroase sunt ideile, oamenii, spațiile românești care definesc gândirea și opera Excelenței Sale, Academicianul Alexandru Surdu, faptele conferindu-i o importanță covârșitoare.

El vine, prin gândirea și sufletul său, în spiritul marilor filosofi interbelici. Este un spirit unic, singular, exemplar în esența spiritualității românești, alături de Lucian Blaga, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, etc.

Un spațiu fundamental, Brașovul; și o operă fundamentală în domeniul filosofiei românești și europene. Alexandru Surdu a fost elev al liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, modelul lui Andrei Șaguna devenind emblematic pentru marele gânditor român.

Între anii 1958-1963 a fost student al Facultății de Filosofie, Universitatea București. Din 1964 a fost cercetător al Centrului de Logică al Academiei Române, a colaborat cu mari personalități ale filosofiei românești scăpate din temnițele comuniste: Aram Frenkian, Anton Dumitru, Constantin Noica. Să nu uităm colaborările cu Grigore Moisil, Dan Bădărău, Nicolae Bagdasar, Constantin Floru.

Este foarte strânsă prietenia cu marele filosof Constantin Noica, împlinind un deziderat al acestuia pentru tinerii care urmau calea filosofiei autentice: aprofundarea limbii grecești și a limbii germane, Alexandru Surdu publicând studii asupra logicii aristotelice și asupra filosofiei clasice germane publicând totodată traduceri din opera lui I. Kant, L. Wittgenstein și Karl Popper.

Alexandru Surdu a realizat prima expunere intuitivă (nonformalizată) a logicii intuiționiste introducând distincții între asertarea și atestarea constantelor propoziționale intuiționiste, a elucidat problema negației intuiționiste, a semnificației operațiilor logice și a cuantificării, care se dovedesc toate diferite de cele uzuale în logica simbolică neintuiționistă dar operate în domeniul matematicii, în cadrul formalismului neintuiționist, cu referință și la contribuțiile matematicienilor români.

Pe lângă o expunere complexă a conceptelor, a ideilor din opera lui Aristotel, Descartes și Kant, se realizează o exegeză epistemică privind ontologia, gnoseologia, metodologia, epistemologia și antropologia.

Parcursul biografiei profesionale este impresionant. De la Academie la Institutul de cercetări Pedagogice și Psihologice ale Ministerului Învățământului la Muzeul Literaturii Române, la Revista de Filosofie, la Facultatea de Filosofie a Universității București, la Facultatea de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu”, membru titular al Academiei Române și președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române iar din 1997 fiind director al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

În anul 2004, Domnia sa a fost distins cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler, în anul 2016, i-a fost acordat Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, ca o recunoaștere a meritelor cu totul excepționale.

Din 2014 este vicepreședinte al Academiei Române.

În calitate de profesor a contribuit după 1989 la pregătirea a numeroase generații de studenți. Distinsul academician, îmbinând activitatea de predare cu o extraordinară muncă de cercetare, cu participarea activă la viața științifică și publicistică la cel mai înalt nivel național și internațional, face parte, în calitate de președinte, din comisiile Ministerului Educației și Cercetării privind evaluarea tezelor de doctorat și a cadrelor didactice universitare, a Școlilor doctorale pentru domeniul Filosofie, Teologie, Psihologie, Pedagogie iar ca specialist de marcă, din comisiile de doctorat la marile universități din țară.

Acest destin unic și special într-un sistem totalitar comunist, un regim represiv, poartă marca destinului marilor personalități ale spiritualității românești și europene din sistemele totalitare (Lucian Blaga, Constantin Noica, Edmund Husserl, Alexandre Soljenitsyne, etc).

Destinul academicianului Alexandru Surdu și-ar găsi o reflectare deplină într-o lucrare de mare anvergură ce reflectă destinul unui intelectual de marcă într-un sistem totalitar: „Cel mai iubit dintre pământeni” a marelui prozator român Marin Preda. Se pare însă că în cazul domnului academician, privind biografia sa, realul a fost mai bogat decât ficțiunea.

Domnul vicepreședinte al Academiei Române, specialist de înaltă valoare în domeniul filosofiei și logicii, al psihologiei și teologiei, al istoriei și antropologiei, în care are contribuții de o profundă originalitate, este autorul, coordonatorul și traducătorul a peste 66 de volume. La acestea se adaugă publicarea a peste 650 de studii în cele mai reprezentative reviste de specialitate din țară și străinătate.

Monumentala sa operă cuprinde o diversitate de domenii ale filosofiei, logicii și diverselor specificități ale științelor și artelor.

Punctul de plecare al teoriei formelor prejudicative îl constituie analiza cu mijloace logico-simbolice a primelor capitole din lucrarea lui Aristotel ,,Categoriile”. Contribuţia originală a domnului academician Alexandru Surdu relevă definirea generală a prejudicativului şi a domeniului de aplicabilitate a acestuia, relaţiile prejudicative stabilesc stări de fapt între entităţile ontice, fie între entităţile ontice şi entităţi lingvistice, fie între entităţi lingvistice. Extrem de semnificativă este și elaborarea simbolică a teoriei formelor prejudicative. Sunt de remarcat aici definiţiile specifice ale conceptelor acestei teorii: individualul, proprietatea, raţionamentul, determinaţia şi expresia. Această teorie completează tabloul unei logici integrale din care nu lipseşte logica dialectico-speculativă care ilustrează faptul că gândirea umană este unitară şi se exercită niveluri diferite, dar în mod substanţial legate. Istoria logicii româneşti, semnificaţia logicii în evoluţia filosofiei şi culturii reprezintă o constantă în lucrările domnului academician Alexandru Surdu.

Deschiderea sa enciclopedică i-a permis domnului academician Alexandru Surdu să considere că istoria filosofiei s-a manifestat pe o direcţie disciplinară cuprinzând ontologia, logica şi metodologia, gnoseologia şi epistemologia şi pe o direcţie categorial-sistematică aplicând acesteia paradigma pentadică de gândire şi ordonând operele filosofice în funcţie de cărei ,,categorii”: Subsistenţa, Existenţa, Fiinţa, Realitatea, Existenţa Reală.

Domnul academician Alexandru Surdu dezvoltă o dialectică pentadică relevându-i tipologia şi diversitatea. Sistemul filosofiei pentadice se constituie ca o viziune integratoare şi deschisă în acelaşi timp ca o ,,pentadă de aur a dreptei filosofări”, arta repetând unitatea fenomenologică, concretă a întregii realităţi. A trasat constantele şi specificitatea filosofiei româneşti, construind un Organon al acestui univers sistemic cu dimensionări de o deosebită originalitate în contextul filosofiei europene.

Extrem de originale sunt cercetările domnului academician Alexandru Surdu privind logica religiei, fenomenologia religiei şi antropologia religiei. Prin aceste contribuţii se deschid noi perspective în cunoaşterea profundă a religiosului.

Activitatea ştiinţifică şi profesională a domnului academician Alexandru Surdu are o dimensiune exemplară, de o incontestabilă originalitate, în acord cu ceea ce înseamnă mesajul major al filosofiei: efort şi responsabilitate.

Despre această impresionantă operă filosofică a domnului academician Alexandru Surdu au fost realizate peste 450 de studii publicate în numeroase tratate de sinteză, în prestigioase reviste de specialitate din ţară şi străinătate, de cunoscute personalităţi ale vieţii academice şi culturale.

Datele fundamentale ale acestei experienţe singulare duc la îmbogăţirea şi fundamentarea filosofiei românești şi europene, fără excese păgubitoare şi cu credinţa în tot ceea ce este durabil.

Generații şi generaţii de iubitori ai filosofiei vor beneficia de aceste extraordinare contribuţii.

Logosul, spunea bătrânul Heraclit, se autoîntreţine, adică el se sporeşte pe sine, prin sine. Dar aceasta numai cu condiţia că ascultând vocea Logos-ului şi Înţelegând Logos-ul s-au găsit întotdeauna bărbaţi eminenţi, dispuşi să intre în slujba acestuia, să îşi identifice viaţa cu viaţa lui, până la sacrificiu. Acestei categorii de bărbaţi de excepţie, aflaţi în slujba logos-ului, Truditorii care îl sporesc cu truda lor, îi aparţine şi academicianul Alexandru Surdu. Domnia sa face parte din aceeaşi mare familie de ilustre personalităţi ale spaţiului filosofiei româneşti şi europene: Constantin Rădulescu-Motru, Vasile Conta, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Athanase Joja, Constantin Noica etc.

Domnul academician Alexandru Surdu afirma că „un filosof este un fiu al timpului şi al spaţiului în care trăieşte”. Această identitate este pe deplin asumată de către domnul vicepreședinte al Academiei Române, de la martirajul vieţii la împlinirea de excepţie în marele sanctuar al filosofiei şi culturii.

Răsplata ce se cuvine unor asemenea oameni eminenţi, pentru faptele lor de excepţie, este întotdeauna prea mică în raport cu însemnătatea majoră a acesteia. Se cuvine de asemenea să le arătam şi expresia recunoştinţei noastre ca şi maramureşeni.”

(textul de mai sus conține laudațio întocmit de Prof. Univ. Dr. Petru Dunca)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Link-uri rapide

Informaţii utile

Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN 18) - Cavnic (DJ 184) - Ocna Șugatag (DJ 109F) - Călinești (DJ185) - Bârsana (DJ185)

Pl@NETour - Crearea unui produs de turism ştiinţific şi infrastructură o reţea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului ştiinţific în Maramureş şi Transcarpathia

Centru Educațional Demonstrativ pentru Energie Durabilă – Centrul SEED

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" – Baia Mare

Creşterea capacităţii de management şi de răspuns în situaţii de dezastre naturale în regiunea transfrontalieră

CBC Parliament – Parlamentul Cooperării Transfrontaliere

Versiunea veche a site-ului

site vechi
© 2018 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.
Powered by Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies.