Palatul Administrativ

Consiliul Județean Maramureș
Image
Desemnarea și numirea lui Mircea Alifanti ca membru al Academiei Române, creionează portretul unui arhitect cu vastă experiență teoretică și practică. Eforturile sale profesionale s-au tradus prin ocuparea unor poziții precum cea de arhitect în cadrul Direcției Generale a Construcțiilor și Refacerii din Ministerul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor sau cea de cadru didactic universitar în cadrul Catedrei de Construcții a Universității de Arhitectură din București. Unul din interesele primordiale ale lui Mircea Alifanti a fost legat de rolului istoriei arhitecturii în formarea de bază a arhitectului. O altă preocupare a arhitectului Alifanti a fost susținerea influenței arhitecturii de cult în proiectele sale, lucru care se observă și în stilul arhitectural al Palatului Administrativ. Elocventă pentru definirea proiectului Palatului Administrativ a fost și cercetarea pe teren a 80 de biserici de lemn din Maramureș, realizarea de relevee și fotografii, prilej cu care Mircea Alifanti s-a familiarizat cu specificul arhitectural al Maramureșului.

Ca o recunoaștere a rezultatelor profesionale remarcabile, anul 1970 aduce arhitecților Mircea Alifanti, Tiberiu Benedek, Alexandra Florian și Adrian Panaitescu, Premiul Uniunii Arhitecților din România pentru Sediul Palatului Politico-Administrativ din Baia Mare.

Arhitecții au încadrat această clădire în natura înconjurătoare, armonizând-o perfect cu peisajul. Lipsa unor clădiri cu o arhitectură asemănătoare în jur a fost compensată de cadrul natural excepțional, fundalul spectaculos fiind oferit de dealurile împădurite și cursul râului Săsar.
Image
Amplasamentul a fost prielnic pentru orientarea corpului de birouri spre sud. Prin această poziționare s-a urmărit valorificarea luminii naturale, considerată esențială pentru bunăstarea celor care își desfășoară activitatea în acest spațiu.

Palatul Administrativ se compune din șase corpuri legate printr-o logică planimetrică care rezolvă cerințele spațiale și relaționale ale programului funcțional.

Nucleul clădirii este marcat de Corpul A, corpul principal, cu regim de înălțime demisol, parter și 1 etaj. După traversarea holului principal, care are rol de spațiu expozițional se face trecerea spre sala „Maramureș” care are o capacitate de 200 de locuri. și care, vreme de aproape 2 decenii, a găzduit ședințele Consiliului Județean Maramureș. În corpul A, la etaj, se află birourile conducerii, iar la demisol garajul instituției. Adiacent sălii „Maramureș” se află holul de trecere spre Corpul B, de unde încep birourile administrative.
Corpurile B, C și D se înșiră ca două bare cu o deschidere de 120 de grade, formând o incintă închisă pe trei laturi. În cele trei corpuri, la parter și etaje, sunt birouri, săli de ședință și protocol, iar la subsol centrala termică și magazii.

Corpul E, turnul, accent vertical al Palatului, funcțiune care complementează proiectul și relaționează cu orașul, a fost creat inițial pentru a adăposti un mic muzeu regional. Turnul are un regim de înălțime parter și 9 etaje și este dotat cu ascensor de persoane.

Corpul F are regim de înălțime parter și etaj. La parter se află cantina cu bucătăria dotată cu lift de marfă și depozite, iar la etaj sunt săli de ședințe, cea mai mare fiind sala de ședințe a Consiliului Județean Maramureș: sala „Bogdan Vodă”.

Fiecare corp este marcat de o scară proprie care asigură circulația verticală între etaje. Aceste scări sunt amplasate în puncte cheie între corpuri, facilitând fluxurile interne ale clădirii. Scara interioară în spirală are 72 de trepte, iar cea tehnică, interioară, 88. Amplasată în extremitatea de vest a imobilului, scara exterioară este, din punct de vedere estetic, o încheiere armonioasă a Palatului Administrativ. Zonele de capăt ale clădiri sunt marcate de elemente compoziționale puternice, sugerând complexitatea conceptuală a ansamblului.
Image
Corpul de birouri al funcționarilor (cu birouri în suprafață de 45 mp spre curte şi de 30 mp spre nord şi est) şi turnul au diafragme ca element de rezistență. Corpul principal, care cuprinde holul şi birourile conducerii, este construit din zidărie de cărămidă şi stâlpi de beton armat.

Turnul constituie elementul simbol al clădirii care datorită poziției de corp de margine, definește și înalță silueta edificiului.
Fațadele sunt finisate cu piatră de Măgura, Banpotoc și Limpedea, montanții și traversele suprafețelor mari vitrate sunt din metal, iar tâmplăria din stejar. Prefabricatele mari de la fațadă sunt finisate cu praf alb de piatră. Pardoselile sunt din marmură (Rușchița, Alun, Moneasa) și din andezit de Bloaja, iar lambriurile sunt din ulm, stejar și paltin. Materialele utilizate pentru învelitori sunt tabla arămită și tabla de aramă pe porțiunile aproape verticale (reborduri) de pe turn și luminator.
Image
Image
Simpla enumerare a finisajelor ne dă o idee despre bogăția de materiale, susținută de calitatea detaliilor și de punerea în operă. Alternarea variată a suprafețelor, schimbarea materialelor de finisaj și texturi pe volume, plane și elemente de racord subliniază caracterul dinamic al compoziției, unitatea fiind asigurată prin stăpânirea acelorași cadențe și ritmuri ce guvernează întreg ansamblul.
Concepția clădirii, explicitată magistral de profesorul Alifanti în articolul său din revista „Arhitectura”, urmărește logica funcțională și constructivă, ca premisă a obținerii expresivității, după un principiu creativ nou - insolitul logic: „Înțeleg prin insolit logic acel insolit care nu este atât de sfidător încât să nesocotească logica formei. Deci „insolitul” poate apărea, în arhitectură, ca replică onestă a unui fals „nou”.
Image
Image
Image
Image
În anul 2022, autoritatea deliberativă a Consiliului Județean Maramureș a adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, a indicatorilor tehnico-economici şi a devizului general estimativ al obiectivului de investiţii „Reabilitarea Palatului Administrativ”.
Image
Image
Conform proiectului, reabilitarea Palatului Administrativ, construit în anii ’70, se ridică la suma de 24 milioane de euro şi va fi finanţată prin Programul Operaţional Regional.
Image
Image
Bibliografie:
http://www.inforom-cultural.ro/5+5/cladire-palatul-baia-mare.php
https://pdfcoffee.com/palatul-administrativ-din-baia-maredocx-pdf-free.html

Studiu istorico-arhitectural Anexă fotografică, proiectant: Proper Architecture SRL
Brașov, str. Valea cetății nr. 16/ j8/577/10.03.2020 | 42389150, beneficiar: Consiliul Județean Maramureș

Surse fotografii:
Studiu istorico-arhitectural Anexă fotografică, proiectant: Proper Architecture SRL
Brașov, str. Valea cetății nr. 16/ j8/577/10.03.2020 | 42389150, beneficiar: Consiliul Județean Maramureș

Link-uri rapide

Informaţii utile

MaraQuality

Proiectul FoodChains4Europe aprobat spre finanţare în cadrul programului INTERREG EUROPE

Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN 18) - Cavnic (DJ 184) - Ocna Șugatag (DJ 109F) - Călinești (DJ185) - Bârsana (DJ185)

Pl@NETour - Crearea unui produs de turism ştiinţific şi infrastructură o reţea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului ştiinţific în Maramureş şi Transcarpathia

Centru Educațional Demonstrativ pentru Energie Durabilă – Centrul SEED

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" – Baia Mare

Creşterea capacităţii de management şi de răspuns în situaţii de dezastre naturale în regiunea transfrontalieră

site vechi site vechi
© 2018 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.