MARAMUREŞ
Consiliul Judeţean
Pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului devine o opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale, în contextul global al dezvoltării durabile.
Pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare, Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la Conferinţa de la Stockholm, unde s-au adoptat următoarele documente:
- Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii;
- Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
- activităţile pentru managementul mediului;
- măsurile de sprijin.
- Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu;
- Fondul Voluntar pentru Mediu.
În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, care a reunit 115 conducători ai statelor lumii. Cu această ocazie, s-a recunoscut pe plan internaţional necesitatea integrării protecţiei mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. Declaraţia de la Rio a definit dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.
Comunitatea internaţională a decis să trateze problemele mediului prin măsuri colective la nivel global, pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru de acțiune la nivel internaţional. Acest cadru s-a format și a evoluat dinamic în timp, cuprinzând măsuri legale cu caracter obligatoriu în forma tratatelor sau convenţiilor, fie unele cu caracter facultativ - în forma declaraţiilor, rezoluţiilor sau seturilor de linii directoare şi orientări politice, măsuri instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile.
Prin capitolul 22 al tratatului de aderare la Uniunea Europeană (UE), România și-a asumat angajamentele privind politica de mediu a UE, aliniindu-și astfel politica şi practicile de mediu la directivele UE.
Programul Integrat de gestionare a Calităţii Aerului pentru Aglomerarea Baia Mare
Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Baia Mare este întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi ale Ordinului ministrului mediului nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.
Aglomerarea Baia Mare cuprinde:
- Municipiul Baia Mare;
- Oraşele: Baia Sprie şi Tăuţii-Măgherauş;
- Comunele: Groşi, Săcălaşeni, Recea şi Dumbraviţa.
Măsurile şi acţiunile din program se desfăşoară într-o perioadă nu mai mare de 5 ani. Calitatea aerului în aglomerarea Baia Mare se măsoară în 5 staţii automate fixe, puse în funcţiune la începutul anului 2008.
- Hotărârea privind aprobarea Raportului privind stadiul realizării măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Baia Mare la indicatorii SO2, PM10 şi Pb anul 2014
- Raport final PIGCA 2014
- Hotărârea privind aprobarea Raportului privind stadiul realizării măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Baia Mare la indicatorii SO2, PM10 şi Pb anul 2013
- Raport PIGCA 2013
- Raport privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţiii aerului pentru aglomerarea Baia Mare
- HCJ MM de aprobare a Raport privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţiii aerului pentru aglomerarea Baia mare
- Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Baia Mare
- HCJ prin care se aproba Raportul privind stadiul realizari masurilor prevazute in Programul Integrat de Gestiune a calitati aerului in aglomerarea Baia Mare
- Raportul privind stadiul realizari masurilor prevazute in Programul Integrat de Gestiune a calitati aerului in aglomerarea Baia Mare
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD)
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) în Județul Maramureș este un document strategic care clarifică, organizează și ordonează eforturile și prioritățile Consiliului Județean și, în mod indirect, ale tuturor părților implicate în procesele de management al deșeurilor.
Scopul PJGD Maramureș rezidă în stabilirea cadrului general pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, care să asigure îndeplinirea țintelor și a obiectivelor prevăzute la nivel național și european.
O importanţă deosebită a fost acordată cantităţii de deşeuri generată de populaţie şi deşeurilor asimilabile celor menajere provenite de la instituţiile publice, societăţi comerciale şi industrie.
Scopul PJGD Maramureș rezidă în stabilirea cadrului general pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, care să asigure îndeplinirea țintelor și a obiectivelor prevăzute la nivel național și european.
O importanţă deosebită a fost acordată cantităţii de deşeuri generată de populaţie şi deşeurilor asimilabile celor menajere provenite de la instituţiile publice, societăţi comerciale şi industrie.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Maramureş reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung necesară soluţionării problemelor locale, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanţă cu planurile, strategiile şi alte documente legislative specifice existente la nivel local, regional şi naţional. Obiectivul global al planului de acţiune pentru mediu al judeţului Maramureş constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, având în vedere respectarea acquis-ului comunitar de mediu şi a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă.
Link-uri rapide
Informaţii utile
