Doamna Ana Blandiana, a iniţiat încă din 1993 proiectul Memorialului, căreia s-au alăturat istorici, arhitecţi, personalităţi culturale, reprezentanţi ai societăţii civile, convinşi de oportunitatea realizării unei instituţii a memoriei pe ruinele fostei închisori politice de la Sighet din anii totalitarismului de tip stalinist, dintre 1950 şi 1955. Nu insist asupra datelor biografice şi bibliografice, ele fiind ataşate în mapa acestei iniţiative, întrucât motivaţiile demersului meu de acordare a titlurilor de Cetăţean de Onoare sunt stringent legate, aşa cum am precizat, de contribuţia la realizarea Memorialului, de la conceptul de Memorial până la punerea în operă a ceea ce reprezintă el azi. Este un demers de creaţie, de implicare şi de patriotism, de a reda românilor adevărul despre o perioadă istorică totalitară încărcată de dramatism şi tragedii.

În ianuarie 1993, Ana Blandiana aduce la cunoştinţa Comisiei Europene, prin doamna secretar general Catherine Lalumiere, proiectul Memorialului. Delegaţi de experţi au vizitat Sighetul, în mai multe rânduri, iar în 1995 au întocmit un raport, acceptând să preia Memorialul sub egida Consiliului Europei. Primul simpozion are loc la Sighet între 21-23 mai, sub genericul „De la adevărul istoric la judecata istoriei”, la care au participat un număr impresionant de foşti deţinuţi politici, istorici, scriitori, lideri ai societăţii civile, urmaşi ai foştilor demnitari întemniţaţi sau morţi la Sighet, printre care şi fiicele marelui istoric Gheorghe I. Brătianu, Ioana şi Maria.

În 21 aprilie 1994 ia fiinţă Fundaţia Academia Civică, care îşi propunea ca scop principal crearea şi administrarea Memorialului. Între 28 martie - 2 aprilie, o delegație a Consiliului Europei a vizitat Bucureștiul şi Sighetul, pentru a întocmi un raport tehnic privind proiectul.

În 3 martie 1996 are loc la Bucureşti concursul de arhitectură pentru Spațiul de Reculegere și Rugăciune. Juriul, condus de prof. arh. Aurelian Trișcu, a ales, dintre cele peste 50 proiecte, pe acela al arhitectului Radu Mihăilescu. În cursul lunii mai se desfăşoară masa rotundă dedicată Memorialului Sighet de INALCO Paris, cu participarea doamnelor Catherine Durandin, Maria Brătianu și Ana Blandiana.

1 iulie 1996 reprezintă un moment important în istoricul Memorialului, întrucât are loc deschiderea șantierului Memorialului. În 20 iunie 1997 este inaugurat Muzeul și Spațiul de Reculegere și Rugăciune din curtea interioară, finanţat de dl. Mişu Cârciog, român exilat la Londra. Prin Legea nr. 95/1997, Memorialul este declarat ansamblu de interes național, fiind format din muzeul de la Sighet (cuprinzând și Cimitirul Săracilor) și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului cu sediul în București, al cărui director devine dl. Romulus Rusan, ambele administrate de Fundația Academia Civică.

În iulie, încep studiile pentru punerea în valoare a Cimitirului Săracilor, care face parte din ansamblul Memorialului. În anii următori în cimitir se realiza o arhitectură peisagistică, printr-un contur de arbori reprezentând harta României. În anul 2008 va fi inaugurat un altar-cenotaf cu urne de pământ aduse din locurile de detenție, iar în anul 2012 poarta de intrare, inspirată din „Scara Vieții”.

În noiembrie 2012, senatorul Gheorghe Mihai Bârlea depune iniţiativa legislativă de amendare a Legii 95/2007, Legea Memorialului, votată în Senat, în ultima şedinţă de plen din luna decembrie, şi în Camera Deputaţilor, ca for decizional, în martie 2013, care permite Fundaţiei Academia Civică să iniţieze şi să creeze şi alte structuri memorialistice cu privire la istoria recentă şi în alte locaţii ale spaţiului concentraţionar. Mai precizăm că au avut loc 10 simpozioane sub genericul „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiţie”, precum şi 18 ediţii a Şcolii de Vară, a cărui rector onorific a fost binecunoscutul istoric francez Stephane Courtois, autorul „Cărţii negre a comunismului”. Au participat peste 1500 de tineri, elevi şi studenţi, din România şi Republica Moldova, având ca lectori istorici de prestigiu din ţară şi de peste hotare. Cu ocazia simpozioanelor mari personalităţi europene au transmis mesaje de încurajare şi respect pentru proiectul Memorialului, printre care îi amintim, doar pe Papa Ioan Paul al II-lea, Waclav Havel şi Lech Valesa. Publicaţiile Fundaţiei Academia Civică, printre care şi „Analele Sighet” şi „Şcoala Memoriei” cuprinzând referatele participanţilor la manifestările ştiinţifice organizate, Arhiva de istorie orală din cadrul Fundaţiei, constituie contribuţii de maximă importanţă pentru istoriografia recentă.

Fundaţia Academia Civică a creat în străinătate filiale, care au sprijinit financiar investiţiile de la Memorial, îndeosebi prin comunităţile şi organizaţiile de români din exil.

De la deschidere către marele public, Memorialul a fost vizitat de peste 1,5 milioane de turişti, din ţară şi din străinătate, devenind astfel un reper important şi pe harta turismului, menţionat inclusiv în ghidurile internaţionale.

Pentru iniţierea şi realizarea Memorialului, pentru dedicaţia cu care Ana Blandiana şi-a căştigat respectul celor ce au suferit sub regimul totalitar comunist, în închisori, în deportări, în locurile de muncă forţată, în domicilii obligatorii, dar şi a societăţii româneşti, interesată să cunoască adevărata dramă a poporului român în perioada comunistă. Putem spune că Memorialul este, prin excelenţă, nu doar o instituţie a memoriei ci şi una cu vocaţie educativă pentru tineri, în condiţiile în care manualele şcolare tratează extrem de sumar perioada comunistă şi consecinţele acesteia în societatea românească, prin decuplarea României ca ţară, ca stat, de la civilizaţia europeană timp de aproape o jumătate de secol.

Doamna Ana Blandiana a primit de-a lungul anilor numeroase distincţii de la instituţii publice din ţară şi de peste hotare, ca scriitori, dar şi ca lideri ai societăţii civile din România.

În respect pentru efortul de creaţie şi de implicare în realizarea Memorialului, Consiliul Local Sighet le-a acordat doamnei Ana Blandiana, cu câţiva ani în urmă, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Sighet. În consecinţă, propun Consiliul Judeţean Maramureş să acorde titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului doamnei Blandiana, întrucât Sighetul şi Maramureşul, prin Memorialul Sighet, se integrează în biografia şi opera ei în mod semnificativ.