Unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Consiliul Judeţean Maramureş, prin Biroul Relaţii Internaţionale, a fost finalizat. Proiectul a fost aprobat în aprilie 2009 şi finanţat prin Mecanismului Financiar SEE - prioritatea Conservarea patrimoniului cultural european, având un buget de 1.788.028 euro, din care 15 % a reprezentat contribuţia Consiliului Judeţean Maramureş.

Parteneri. Pe parcursul celor trei ani de proiect, Consiliul Judeţean Maramureş a avut ca parteneri locali 3 instituţii culturale coordonate de către acesta: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş. Unitatea parteneriatului a fost dată de colaboratorii norvegieni: Consiliul Judeţean Telemark , Muzeul Vest-Telemark şi Colegiul Universitar Telemark, Facultatea de Artă, Folclor, Cultură şi Pedagogie Rauland.

Obiectiv. Proiectul a vizat restaurarea constructivă a Turnului Măcelarilor prin amenajarea şi dotarea unei săli multimedia la parter şi a unui spaţiu expoziţional la primul nivel. Iar partea de revitalizare a constat în amenajarea în curtea interioară şi dotarea unor spaţii cu dublă funcţiune: ateliere demonstrative pentru meşteri populari şi standuri de expunere vânzare produse tradiţionale.

Februarie 2010. Lucrările de construcţie au demarat în februarie 2010, proiectul de restaurare fiind conceput de arh. Nils Auner şi Romair S.A Bucureşti , iar executarea lucrărilor a fost asigurată de Agecom Baia Mare şi Rustic Construct Baia Mare. Restaurarea a vizat cele două nivele ale monumentului, adăugându-se şi două construcţii noi: corpul administrativ şi atelierele meşteşugăreşti demonstrative. În acest fel, a rezultat o curte interioară cu o zonă verde pusă în valoare de o fântână arteziană care va putea fi utilizată şi ca o scenă pentru evenimentele viitoare. Luând în considerare că restaurarea viza un monument de secol XV, s-a impus efectuarea unor lucrări extrem de laborioase cum ar fi: înlocuirea grinzii principale, refacerea învelitorii principale şi a ferestrelor tip ochi de bou, dar şi o serie de consolidări la nivelul monumentului.

În septembrie 2010, o delegaţie a partenerilor norvegieni a vizitat site-ul proiectului pentru a evalua lucrările efectuate şi pentru a demara amenajarea atelierelor meşteşugăreşti.

În aprilie 2011, ambasadorul Norvegiei dl. Oystein Hovdkinn a vizitat Maramureşul pentru a evalua stadiul lucrărilor din cadrul acestui proiect, dar şi pentru a se familiariza cu un al doilea proiect finanţat prin fonduri norvegiene, ce constă în instalarea unor echipamente de tehnică populară în Muzeul în aer liber din Sighet. Ambasadorul s-a declarat impresionat atât de anvergura lucrărilor cât şi de modul riguros în care fondurile au fost folosite pentru reabilitarea monumentului. Domnia sa a considerat reabilitarea Turnului Măcelarilor ca fiind un model de implementare pentru domeniul Patrimoniu Cultural, fiind în acelaşi timp al doilea proiect ca nivel financiar , finanţat de Norvegia.

Iunie 2011.Lucrările de construcţie au fost finalizate în iunie 2011, iar comisia de recepţie a constat că s-a respectat îndeaproape proiectul iniţial propus. Prin reabilitarea Turnului Măcelarilor s-a redat circuitului turistic al oraşului unul dintre cele mai vechi monumente ale oraşului din sec. XV ca parte a fortificaţilor de apărare din zona Porţii de Sud a cetăţii Baia Mare.

În urma reabilitării, primul etaj - care era zona defensivă a turnulu,i având 8 ferestre mici folosite la tragere - a fost amenajat ca spaţiu expoziţional. Farmecul acesti încăperi este dat de partea superioară, unde structura de lemn originală a acoperişului poate fi admirată la lumina dată de 4 ferestre tip „ochi de bou”, construite în cadrul învelitorii turnului. Un nivel intermediar cu o scară circulară, de unde se poate admira întreaga sală, completează frumuseţea acestui spaţiu expoziţional. Parterul cu o încăpere circulară, boltită ce a deservit pentru depozitarea muniţiei folosită în apărare, a fost amenajat şi dotat ca şi sală multimedia, unde se pot organiza vizionări de filme documentare, lecţii de învăţământ non formal şi alte activităţi.

În curtea exterioară s-au amenajat atelierele meşterilor populari pentru activităţi demonstrative dar şi standuri expoziţionale unde aceştia vor putea să îşi comercializeze produsele. Au fost construite două corpuri noi: clădirea administrativă care va deservi şi ca punct de informare turistică şi un corp social.           Curtea exterioară a fost pusă în valoare de spaţiul verde, un mic amfiteatru cu gradene pentru spectatori şi o fântână arteziană care a fost concepută astfel încât să se poată transforma în scenă pentru activităţi artistice.

În octombrie 2011, partenerii români au participat la un schimb de experienţă în Rauland, Norvegia, menit să pregătească evenimentul inaugural şi amenajarea atelierelor meşteşugăreşti. Programul de lucru a inclus o serie de discuţii cu reprezentanţii partenerilor norvegieni legate de organizarea evenimentului inaugural ce va introduce Bastionul Măcelarilor in circuitul turistic şi cultural al zonei, dar şi o mare parte dedicată culegerii de informaţii şi expertiză pentru amenajarea atelierelor meşteşugăreşti. S-au vizitat diferite ateliere tradiţionale norvegiene, printre care cele de prelucrarea lemnului, metalului şi a textilelor. Cu această ocazie s-au filmat o serie de materiale care vor fi incluse în documentarul final dedicat Bastionului Măcelarilor, unde se vor sublinia similitudinile existente între cultura maramureşeană şi cea norvegiană.

Un alt proces, la fel de laborios, a fost echiparea acestor ateliere demonstrative ale meşterilor populari. O contribuţie importantă în cadrul acestui proces a avut-o unul dintre partenerii locali, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, care a pus la dispoziţie marea majoritate a echipamentelor şi uneltelor cu valoare muzeală. Au fost amenajate 10 ateliere demonstrative în conformitate cu cele mai reprezentative meşteşuguri tradiţionale din judeţul nostru: prelucrarea lemnului, pielărie, fierărie, confecţionare de pălării de paie, ţesătorie, broderie şi dantelărie, confecţionare de zgărdane şi podoabe, decoraţiuni, icoane şi un atelier de olărit.

Exponatele puse la dispoziţie de Muzeul Etnografie au fost extrem de valoroase, dintre acestea putem enumera: ladă de zestre, maşini de cusut şi un război de ţesut, furci şi fusuri, hecelă, banc de lucru, foale, etc. Totuşi, în cadrul proiectului s-a impus şi achiziţionarea unor echipamente noi: roata olarului electrică şi un cuptor pentru olărit care sunt utilizate în demonstraţiile făcute de către meşteşugari.

 În decembrie 2011 a avut loc evenimentul inaugural intitulat: "Introducerea Bastionului Măcelarilor in circuitul cultural european" ce a cuprins o serie de manifestări cu rolul de a marca finalul proiectului şi începutul unei noi vieţi pentru acest monument. Tăierea panglicii de către oficialităţi române şi cele norvegiene a reprezentat momentul deschiderii oficiale a monumentului pentru publicul larg. Participanţii au putut să se bucure de o expoziţie de artă tradiţională norvegiană de unde au reieşit clar similitudinile între cultura maramureşeană şi cea norvegiană. O altă atracţie a evenimentului a fost reprezentată de meşterii populari care au făcut demonstraţii folosindu-se de uneltele vechi de sute ani şi au expus spre vânzare produsele artizanale. Cu această ocazie, a fost lansat si documentarul dedicat reabilitării monumentului ce cuprinde cele mai importante etape din procesul de aducerea la viaţă a acestui monument reprezentativ pentru circuitul cultural şi turistic al oraşului. Documentarul a fost completat de o expoziţie foto amenajată în curtea bastionului, ce prezenta etapele parcurse în lucrările de construcţie.

Evenimentul inaugural a avut si o parte dedicată partenerilor norvegieni care, pe parcursul vizitei, au fost implicaţi într-un schimb de experienţă între meşterii populari. Delegaţia norvegiană a făcut cunoştinţă cu meşterii populari din Rogoz şi Groşii Ţibleşului, cu o serie de instalaţii tradiţionale în aer liber în Sighetu Marmaţiei şi Suciu de Sus, au vizitat două biserici de lemn din Patrimoniul Cultural UNESCO din Deseşti şi Rogoz, dar şi celebrul Cimitir Vesel din Săpânţa.

Parteneriatul româno-norvegian s-a dovedit a fi unul extrem de prolific, concretizarea acestui proiect fiind cel mai bun exemplu al unei colaborări de succes. Dedicarea partenerilor a readus la viaţă un monument important pentru istoria acestui oraş care se afla într-o stare avansată de degradare. Această nouă etapă din viaţa Bastionului Măcelarilor cât şi continuitatea relaţiilor româno-norvegiene au fost cel mai bine exprimate prin plantarea în cadrul evenimentului inaugural a unui " Copac al prieteniei română –norvegiene" în curtea interioară a monumentului.

Datorită unui management riguros, în cadrul acestui proiect s-au putut realiza economii care, prin aprobarea Oficiului Mecanismului Financiar, au fost realocate. Astfel, o parte din aceste economii au fost folosite pentru a creşte gradul de securitate a clădirii şi a exponatelor, precum şi pentru achiziţionarea de mobilier şi panouri pentru viitoarele expoziţii preconizate a se desfăşura aici.

Bastionul Măcelarilor a trecut în patrimoniul cultural şi turistic al zonei, fiind un punct de reper pe harta oricărui turist, mai ales că revitalizarea acestui monument a fost făcută cu mult profesionalism. Organizarea Târgului Meşterilor Populari de Crăciun, implicarea în activităţile dedicate "Săptămânii Altfel" din şcoli, dar şi implicarea în activităţi viitoare precum: "Noaptea Albă a Muzeelor" asigură continuitatea acestui proiect şi susţine esenţa acestuia: crearea unui "muzeu viu", un nucleu al breslelor tradiţionale cu un real potenţial educativ.