Cred în continuare că agricultura este şansa dezvoltării armonioase şi puternice a economiei  României. Cred că Maramureşul poate veni cu un aport uriaş în ce priveşte potenţialul natural şi uman. Dar, când vorbim despre agricultura judeţului Maramureş, trebuie să pornim de la câteva particularităţi şi realităţi care trebuie luate în calcul, pentru ca strategia şi programele viitoare să fie cât mai eficiente.

Realităţi de la care trebuie să pornim:

• Ştiu că, între satele din Maramureş, încă mai există diferenţe semnificative din punct de vedere al densităţii populaţiei şi, implicit, al posibilităţii de valorificare a terenului agricol. Avem zone întinse cu densitate mică a populaţiei şi zone mai mici cu aglomerări mari.
• Contribuţia agriculturii la PIB-ul judeţului e mai mică decât în alte regiuni, deşi populaţia angajată în agricultură şi silvicultură are o pondere mare, relevând un şomaj ridicat şi o productivitate a muncii mai mică.
• Declinul populaţiei din judeţ – mai ales în zonele rurale – e  o problemă care afectează dezvoltarea economică a acestuia.
• Procesul de îmbătrânire a populaţiei rurale, scăderea natalităţii, migraţia internă şi externă cu implicaţiile economice şi sociale specifice
• În mare parte, agricultura judeţului este una de subzistenţă, veniturile lunare ale agricultorilor fiind foarte mici
• Există încă suprafeţe mari de fond funciar neexploatat corespunzător, situaţii nerezolvate cadastral
• 65% din suprafaţa de teren şi peste 50% se pretează la zootehnie
• Calitatea foarte bună a produselor tradiţionale. (Câţiva dintre producătorii tradiţionali maramureşeni au participat la „Săptămâna Verde” de la Berlin şi produsele lor au fost foarte apreciate.)
• Problemele agricultorului maramureşean ţin de nevoia de consiliere în accesarea de fonduri, de comunicarea cu autorităţile, de birocraţia existenţă, dar şi de legislaţia stufoasă şi uneori contradictorie.
• De aceea, un punct important al Strategiei judeţului Maramureş îl constituie dezvoltarea rurală şi diminuarea disparităţilor dintre satul maramureşean şi satele din celelalte zone ale ţării, dar şi dintre satul maramureşean şi satul din ţările din Vestul Europei.

Aceste lucruri se pot realiza prin:

• programe care să asigure creştere economică susţinută în spaţiul rural
• creşterea spiritului antreprenorial
• dezvoltarea de locuri de muncă durabile
• programe de înfiinţare a unor plantaţii durabile
•  valorificarea produselor tradiţionale, promovarea lor mai susţinută
•  valorificarea patrimoniului natural al zonelor rurale. 

Ştiu că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este unul consistent, flexibil şi aplicat pe nevoile reale ale satului românesc, adresându-se atât fermierilor, cât şi comunităţilor rurale în ansamblul lor. 

Programul vizează creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, încurajarea tinerilor de a se stabili în mediul rural, dezvoltarea infrastructurii rurale, încurajarea dezvoltării IMM-urilor în mediul rural.

Este lesne de observat că liniile prioritare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 acoperă substanţial necesităţile de dezvoltare ale agriculturii maramureşene. Îmi doresc ca acest program să poată fi implementat fără sincope şi cu rezultate pozitive pentru satul maramureşean.

Aceasta ar aduce un plus de bunăstare pentru judeţul nostru şi, implicit, pentru România.

21.02.2014                                                                                                                                                                                      Zamfir Ciceu

Baia Mare                                                                                                                             Președintele Consiliului Județean Maramureș