În literatura de specialitate (Petri Mór în „Szilágy Vármegye Monographiája”, vol. IV, Zilah, 1902, p.440) se menționează că, potrivit tradiției locale, pe Dealul Satului, în locul la Mănăstire „a fost o dată un loc de pelerinaj. Astăzi, însă (1902, n.n.), nu există niciun semn al acestui fapt”.

Cercetările arheologilor au pornit de la aprecierea că, foarte probabil, Dealul Satului este același cu Dealul Sălsigului, iar toponimul la Mănăstire ar trebui căutat în acest areal. Dealul Sălsigului este situat, în dreapta văii Burjugului, la vest-nord-vest de satul Sălsig şi la 1.2 km nord-vest de actuala mănăstire din locul numit Făget unde se află, începând din anul 2000, Mănăstirea ortodoxă Făget, cu hramul „Înălțarea Domnului”.

Recent, tradiția locală menționează că mănăstirea actuală a fost ridicată ca urmare a unui vis pe care l-a avut preotul Cornel Bot. Acesta susține că, în Joia Mare, i s-a arătat Dumnezeu în vis și l-a încredințat să zidească o mănăstire în locul numit Dealul Mănăstirii, iar cu ajutorul unui bătrân ar fi găsit locul cu pricina, undeva pe drumul Asuajului.

Documentele cunoscute până în momentul de față nu menționează o mănăstire în această locație. De asemenea, nici pe hărțile mai vechi sau mai noi un astfel de edificiu nu apare reprezentat. Cercetările efectuate, pe o suprafață relativ restrânsă în jurul dealului Sălsigului, nu au dus la identificarea de vestigii arheologice.