În activitatea sa profesională a fost pe rând conductor arhitect la A.P.J. Drobeta Turnu Severin, la societăți cu profil din București, inclusiv la trustul Carpați și arhitect la Întreprinderea Marmura din București. Între 1988-1992 este arhitect la Așezământul Brâncovenesc, Sâmbăta de Sus (județul Brașov).

În 1992 se mută în Maramureș, la Sighet, devine administrator unic al societății „Cupola Proiect SRL”. În paralel între 2008-2015 este și profesor asociat la extensia Sighet a Facultății de Geografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Am putea considera că decizia de a veni în Maramureș și a se stabili aici a constituit un moment de cotitură, nu doar de biografie ci și de consacrare profesională. Aprofundează specificul arhitecturii tradiționale a Maramureșului, după care se focalizează pe proiecte profesionale, de arhitectură, ce pot fi considerate veritabile repere de continuitate a ceea ce înseamnă civilizația lemnului în comunitățile maramureșene, concretizate în renumitele biserici de lemn, porți, case, troițe și conferă identitate inconfundabilă ruralității noastre timp de secole. Practic, prin vocația sa, îi continuă pe meșterii populari anonimi care au dat formă unor simboluri existențiale și creștine încrustate în lemn, propunând la alte dimensiuni perpetuarea acestora. Combină lemnul cu piatra, cu cărămida, în maiestuoase monumente de arhitectură creștină. Prin această operă el face dovada unei înțelegeri profunde a spațiului maramureșean, a filosofiei de viață și a vocației unor oameni simpli dar cu intuiție în proximitatea genialității și cu abilități practice pe măsură.

Îmi permit să spun că în persoana arhitectului Dorel Cordoș s-a produs o fericită sinteză de adopție culturală la Maramureș, materializată în câteva repere de notorietate, dintre care aș aminti pe cele mai reprezentative ce-l legitimează ca pe unul dintre cei mai importanți arhitecți preocupați de respectul pentru trecut, pentru valorile create, pentru credință, ca fundamente existențiale, fără de care viitorul este nepredictibil.

Ne dorim, ca maramureșeni, instituțiile administrative, culturale, civice sau de turism, să promoveze valorile noastre specifice și Maramureșul să își valorifice potențialul turistic natural și construit; un deziderat strategic ce figurează în strategia de dezvoltare a actualului executiv și legislativ județean, în slujba căreia s-a dedicat și domnul Dorel Cordoș. Pe lângă cele 8 biserică declarate monumente UNESCO, cele considerate de interes național sau local, în ultimele decenii s-a construit mult în Maramureș mai ales biserici, schituri, complexe mănăstirești, care celebrează puterea credinței creștine a maramureșenilor. Cele mai importante poartă semnătura arhitectului Dorel Cordoș. Amintim dintre ele: Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea Săpânța-Peri, Mănăstirea Rohia, Catedrala Ortodoxă „Sfânta Treime” din Baia Mare, încă în lucru, restaurarea Bisericii Ortodoxe din Vadu Izei. La acestea pot fi adăugate restaurările realizate la Catedrala Ortodoxă Arhiepiscopală din Cluj Napoca, proiectul de arhitectură de la Mănăstirea Lainici, proiectul de arhitectură de la bisericile ortodoxe din Barcelona și Madrid, altarul de la Mănăstirea Scărișoara Noua din județul Satul Mare și, nu în ultimul rând pensiunea turistică „Casa lurca de Călinești” din Sighet și pensiunea agroturistică „Hanu lu Cobâlă” din Budești.

Putem, așadar, să-l considerăm pe dl. Cordoș drept un veritabil partener al Episcopiei Ortodoxe al Maramureșului și Sătmarului și nu numai, dedicat și harnic. Iată faptele-argument pentru care consider că dl. Dorel Cordoș se numără printre cei demni să fie distins cu titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș de către Consiliul Județean, în semn de respect pentru opera sa.