Academicianul Nicolae Alexandru Breban, Cetățean de Onoare al Județului Maramureș

07 Decembrie 2017
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a oferit la finalul anului 2017 prin HCJ nr. 282 adoptată în 6 decembrie 2017, distincția de „Cetățean de Onoare al Județului Maramureș” Academicianului Nicolae Alexandru Breban.
"Născut în Baia Mare, la data de 1 februarie 1934, Nicolae Breban este scriitor, romancier, eseist, dramaturg și om de cultură român contemporan, iar din 14 ianuarie 2009 a devenit membru titular al Academiei Române. Este fiul lui Vasile Breban, preot român unit (greco-catolic) în comuna Recea, Maramureș și a Olgăi Constanța Esthera Breban, născută Böhmler, care provenea dintr-o familie de comercianți germani. Bunicul său, Nicolae Breban, a fost protopop unit în comuna Cicârlău, unde a zidit o impozantă biserică și a fondat școala confesională română unită. În 1941, familia sa s-a refugiat la Lugoj, după ce tatăl scriitorului a fost arestat în toamna anului 1940 de către autoritățile maghiare. Nicolae Breban a început studiile gimnaziale și liceale la Lugoj, iar în 1951 a fost exmatriculat din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu” din cauza originii sale sociale. A absolvit Liceul „Oltea Doamna” din Oradea în 1952, după care s-a angajat funcționar în același oraș. În 1953 se înscrie la Facultatea de Filosofie, măsluind actele, după cum mărturisește în Confesiuni violente, fiind dat însă afară după șase luni. La intervențiile tatălui său, este înscris din nou la Filosofie, dar, îmbolnăvindu-se de reumatism poliarticular acut a fost silit să-și întrerupă studiile. În 1956 devine student la limba germană, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandonează după un an. La insistențele tatălui său, face o tentativă de a urma dreptul.

Nicolae Breban a deținut și funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iar debutul literar l-a avut în revista Viața studențească (nr. 5, din mai 1957), cu schița ”Doamna din vis”. În perioada 1958-1960, Nicolae Breban rămâne, prin excelență, un autodidact, instruindu-se mai mult în afara mediului universitar al acelei epoci. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revista Tânărul scriitor, condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formarea sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generației 60. În 1961 publică schițe și nuvele în Gazeta literară, în Luceafărul și în Scrisul bănățean, făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în Gazeta literară, Luceafărul, Orizont și Viața românească. În anul 1965, scriitorul își face debutul editorial cu romanul Francisca, care a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Un an mai târziu apare la Editura pentru Literatură, romanul În absența stăpânilor, alcătuit din trei secvențe narative, Bătrâni, Femei,Copii (Oglinzile carnivore). În 1967 apare ediția a doua, revăzută, a romanului Francisca, prozatorul fiind considerat, deja, drept „unul din cei mai importanți dintre romancierii noștri de după al doilea război mondial”.

În 1968, decretat de critică „an al romanului”, publică volumul Animale bolnave, despre care s-a scris foarte mult încă din primele săptămâni după apariție și i se decernează Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Este numit redactor-șef adjunct al României literare, în 7 noiembrie, iar la Adunarea Generală din 14-16 noiembrie 1968 este ales în Biroul Uniunii Scriitorilor.

În 1969 semnează scenariul filmului artistic Răutăciosul adolescent, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Începând cu data de 14 mai 1970, devine redactor-șef al revistei România literară, în jurul căreia reușește să polarizeze cele mai de seamă condeie ale țării. Are loc premiera filmului artistic Printre colinele verzi (scenariul și regia de Nicolae Breban), o ecranizare a romanului Animale bolnave. În 1973 la Editura Cartea Românească apare romanul Îngerul de gips. În 1977, la Editura Junimea din Iași apare Bunavestire, roman scris între anii 1972-1974. În 1981 apare, la Editura Cartea Românească, romanul Don Juan. În anii 1981-1982 scrie la Paris, într-un moment de cumpănă, piesele de teatru Culoarul cu șoareci și Bătrâna doamnă și fluturele, înțelese că „diversiuni de existență”ale romancierului. În 1984 apare la Editura Cartea Românească romanul Drumul la zid, subintitulat „poem epic”.

Între anii 1986-1989, fără să se exileze propriu-zis, locuiește mai mult timp în reședința sa pariziană, alături de soția sa, Cristina, psiholog și expert în cartea de artă. Încercările sale de a organiza, împreună cu Dumitru Țepeneag, formarea unei Uniuni a Scriitorilor Români din exil eșuează, fiind privite cu suspiciune. În 15 martie 1990 revine în țară, de la Paris și inaugurează, începând cu data de 20 aprilie, în calitate de director, noua serie a revistei Contemporanul. În 1991 apare la Editura Fundației Culturale Române, romanul Pândă și seducție. În 1992, la Editura Dacia din Cluj, apare volumul de versuri Elegii parisiene, scris în anii 1986-1987. În 1994, Nicolae Breban publică: O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban. Momentul de vârf îl constituie însă apariția, tot la Editura Du Style, a unei trilogii romanești: Amfitrion (vol. I, Demonii mărunți; vol. II, Procuratorii; vol. III, Alberta). Pentru noul său roman, scriitorul este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

În 1997 apare volumul Riscul în cultură, la Editura Polirom din Iași, cuprinzând eseuri, articole polemice și profesiuni de credință. Apare volumul de eseuri politice Spiritul românesc în fața unei dictaturi. În 24 octombrie 1997, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1998 în Biblioteca revistei Viața românească apare un volum de Teatru, cuprinzând cele două piese ale scriitorului publicate anterior în reviste. Un nou roman de Nicolae Breban, intitulat Ziua și noaptea, apare la Editura Allfa, fiind primul volum al unei proiectate tetralogii. În 8 octombrie 1999 are loc, pe scena Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești, premiera piesei Bătrâna doamnă și fluturele, în regia lui Lucian Sabados. Publică în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 26-29, din iulie, o nouă piesă de teatru intitulată Ursul și știuca. I se decernează Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor.

În 2001 o anchetă literară inițiată de revista Observator cultural plasează Bunavestire între primele zece romane românești ale secolului XX. Este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. La Editura Dacia din Cluj apare volumul de portrete literare și polemici intitulat Stricte amintiri literare, reunind editorialele publicate între 1998-2000 în revista Contemporanul. Ideea europeană. La sfârșitul anului, tot Editura Dacia publică masivul roman Voința de putere, reprezentând cel de-al doilea volum din tetralogia Ziua și noaptea.

Despre personalitatea și opera lui Nicolae Breban s-au scris multe cărți și s-au pronunțat o serie personalități, dintre care amintim: Marian Victor Buciu - ”Breban. Eseu despre stratagemele supraviețuirii narative”; Laura Pavel - ”Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban”; Liviu Malița - ”Nicolae Breban, micromonografie”; Geo Vasile - ”Proza românească între milenii. Dicționar de autori” dar și mulți alții care au creionat, prin penelul lor, meritele marelui academician.

Pentru acestea și pentru multe altele care nu au fost menționate în rândurile de mai sus, propun acordarea titlului de „Cetățean de onoare al Județului Maramureș” academicianului Nicolae Alexandru Breban, o personalitate a județului cu care ne mândrim și pe care suntem onorați să o recompensăm cu unul dintre cele mai importante distincții ale Maramureșului, mulțumindu-i, de asemenea, pentru tot ce a făcut pentru promovarea județului.”

(textul de mai sus conține laudațio semnat de Gabriel Zetea, președintele CJ MM)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Link-uri rapide

Informaţii utile

Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN 18) - Cavnic (DJ 184) - Ocna Șugatag (DJ 109F) - Călinești (DJ185) - Bârsana (DJ185)

Pl@NETour - Crearea unui produs de turism ştiinţific şi infrastructură o reţea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului ştiinţific în Maramureş şi Transcarpathia

Centru Educațional Demonstrativ pentru Energie Durabilă – Centrul SEED

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" – Baia Mare

Creşterea capacităţii de management şi de răspuns în situaţii de dezastre naturale în regiunea transfrontalieră

CBC Parliament – Parlamentul Cooperării Transfrontaliere

Versiunea veche a site-ului

site vechi
© 2018 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.
Powered by Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies.