Accessibility Tools

Consiliul Județean Maramureș a organizat al treilea HUB rural de inovare în cadrul proiectului CULTURALITY – Patrimoniul cultural din zonele rurale izolate pentru un turism creativ și dezvoltare durabilă

În data de 24 octombrie 2025 Consiliul Județean Maramureș a organizat al treilea hub rural de inovare din cadrul proiectului CULTURALITY – Patrimoniul cultural din zonele rurale izolate pentru un turism creativ și dezvoltare durabilă, finanțat prim programul Horizon Europe. Evenimentul, care a avut loc în sala de conferință a Primăriei Comunei Botiza, a reunit factori interesați din Țara Maramureșului în vederea sondării potențialului turistic local cu scopul de a face o diagnoză reală a oportunităților din mediul rural aferente patrimoniului material și imaterial.
Proiectul vizează consolidarea activităților de turism cultural, cu valorificarea integrată a resurselor locale ca mijloc de promovare a dezvoltării durabile a zonelor rurale izolate, favorizând crearea de locuri de muncă și stabilizarea populației. Inițiativa face parte dintr-o serie de întâlniri și dezbateri publice, organizate pentru fiecare zonă etnografică din județ, cu scopul de a înțelege ce înseamnă turism sustenabil în Maramureș din perspectiva comunităților locale și care sunt așteptările cetățenilor de la administrația locală în acest demers.

Din dorința de a contribui la valorizarea tradițiilor și a potențialului turistic al județului prin promovarea autenticității, în cadrul întâlnirii a fost demarat un dialog deschis pe marginea posibilității concrete de a trăi exclusiv din practicarea meșteșugurilor tradiționale.

Meșterii prezenți din Țara Maramureșului au concluzionat că nu se poate trăi din meșteșug dacă vrei să te îmbogățești, dar se poate trăi cu meșteșugul dacă muncești cu dedicare. Doamna Ștefanca Dochița, recunoscută anul acesta ca Tezaur Uman Viu, cu tipica modestie și înțelepciunea caracteristică universului rural românesc a declarat că nu se aștepta să vină cineva să recunoască valoarea meșterilor, pentru că la sat toată lumea știe să muncească, meșteșugul lor fiind un stil de viață învățat din moși strămoși. S-a conturat, de asemenea, ideea că meșterul popular nu se știe promova în sensul de strategie de marketing caracteristică economiei de piață contemporană, meșterul fiind cunoscut pentru că lucrează frumos și trăiește frumos, iar cartea sa de vizită e lucrul mâinilor sale.

Domnul Vasile Șușcă, un alt tezaur uman viu care ne-a onorat cu prezenta, a subliniat importanța poveștii meșteșugului: "trebuie povestită povestea obiectului…și la copil dacă nu-i povestești rămâne mutălău". În aceeași linie și-a exprimat gândurile și meșterul popular Ioan Petric:

"Când cumperi ceva de la un artist,
Tu cumperi mult mai mult decât un obiect
Tu cumperi o parte din sufletul lui
Un moment din viața lui, sute de ore de muncă, experiențe, greșeli și bucurie pură și cel mai important
Îi cumperi timp pentru a-și duce pasiunea mai departe".


Marele pericol semnalat însă de meșteri este invazia kitschului comercializat sub deviza produsului tradițional. Randamentul meșteșugului autentic este mic, fiind făcut cu două mâni lucrurile produse sunt puține comparativ cu cele produse industrial dar de o calitate superioară, aspect care ar trebui să se poată reflecta în preț din perspectiva valorii produsului autentic. O potențială soluție ar fi adoptarea unei inițiative legislative care să reglementeze aproprierea culturală și să frâneze invazia produselor tradiționale made in China, conferind Maramureșenilor exclusivitate în comercializarea produselor ce utilizează elemente culturale specifice județului nostru.

Concluzia răspunsurilor la întrebarea dacă se poate trăi din meșteșuguri a fost că se poate dacă ești dedicat, harnic și iscusit, introducând conceptul de profesionalism și măiestrie în dezbaterea pe margine meșteșugurilor tradiționale. În opinia meșterilor chiar dacă retribuția echitabilă a muncii este la fel de importantă ca în orice alt domeniu, aceste meserii nu ar trebui făcute doar pentru bani ci pentru că sunt rădăcinile noastre, pentru împlinirea sufletească de a duce mai departe tradiția strămoșească.

Pentru a sprijini meșterii în efortul lor de a-și urma vocația și a păstra tradiția, vă invităm să ne fiți alături în această inițiativă și vă încurajăm să ne împărtășiți opiniile dumneavoastră sau să ne înaintați recomandări pe această tematică pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Noemi Ganea
MANAGER PROIECT

Roxana-Talida Roman
RESPONSABIL COMUNICARE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Link-uri rapide

Informaţii utile


Tabără de excelență - PUNTE educațională Maramureș-Hîncești-Strășeni-Ungheni, ediția 2024

Tabără de excelență în Maramureș - PUNTE educațională Maramureș-Hîncești-Strășeni-Ungheni

COMAND – Sincronizarea intervențiilor în situații de urgență în regiunea de graniță

Proiectul REDUCES

MaraQuality

Proiectul FoodChains4Europe aprobat spre finanţare în cadrul programului INTERREG EUROPE

Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN 18) - Cavnic (DJ 184) - Ocna Șugatag (DJ 109F) - Călinești (DJ185) - Bârsana (DJ185)

Pl@NETour - Crearea unui produs de turism ştiinţific şi infrastructură o reţea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului ştiinţific în Maramureş şi Transcarpathia

Centru Educațional Demonstrativ pentru Energie Durabilă – Centrul SEED

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" – Baia Mare

© 2018 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.