Page 9 - Manual de Identitate Maramures - caietul 5
P. 9
a culinară
Bucătăria maramureşeană a suferit, de-a lungul timpului, influenţa bucătăriei austro-ungare.
În Maramureş se foloseşte mult slănina afumată, bine pregătită, care se consumă tot timpul
anului. Mâncărurile obţinute în bucătăria tradiţională din Maramureş sunt mâncăruri grase,
gustoase şi piperate, se realizează pe bază de carne şi în special carne de porc, se folosesc
legumele, zarzavaturile, laptele şi brânzeturile, precum şi ouăle.
Ciorbele se acresc cu oţet sau zeamă de varză Arta gastronomică locală nu excelează prin fine
şi se îmbunătăţesc cu gălbenuşuri de ouă, smântână ţuri şi combinaţii sofisticate de alimente şi mirodenii.
şi făină; specific acestor ciorbe este tarhonul. La Ea este mai degrabă sobră şi extrem de ecologică.
obţinerea mâncărurilor se foloseşte untura de porc
şi rântaşul, obţinut din ceapă înăbuşită şi făină Nucleul bucătăriei tradiţionale îl reprezintă
puţin rumenită. Sosurile sunt, în general, albe, dar lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează
şi colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel şi în munţi, în timpul verii, pe perioada păşunatului
sosurile, se îndulcesc cu zahăr. turmelor de oi. Din laptele de oaie, baciul prepară
caşul, urda şi jintiţa. Brânza se prepară în gospodărie
Bucătăria din Maramureş este renumită prin cu caşul luat de la stână. Brânza menită să rămână peste
preparate ca: balmoş, bulz, supă de chimen, supă de iarnă este pusă într-o bărbânţă şi închisă ermetic. În
varză albă cu smântână, ciorbă maramureşeană de Lăpuş se prepară „lapte acru de iarnă”.
porc sau vacă, ciorbă de carne cu tarhon, ciuperci
umplute, gulaş, papricaş, afumături, tocături cu Deoarece condiţiile meteo-climatice şi calitatea
afumătură, langoşi, budincă ş.a. solului nu au favorizat culturile de grâu în această
regiune, deluroasă prin excelenţă, agricultura s-a axat
preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a
constituit, începând cu secolul al XVII-lea, principalul
element nutritiv pentru populaţia rurală. Din făina
albă de grâu se preparau prescurile şi colacii rituali,
folosiţi la sărbătorile mari.
Pentru maramureşeni, masa reprezintă mai
degrabă un act cultural, cu valenţe sociale, desfăşurat
după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă
un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospeţe
comunitare (mesele de pomană, la care participă tot
satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor
(botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii
(de Paşti, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa
oferită unor musafiri.
MARAMUREŞ - Istorie, cultură, identitate 9
Bucătăria maramureşeană a suferit, de-a lungul timpului, influenţa bucătăriei austro-ungare.
În Maramureş se foloseşte mult slănina afumată, bine pregătită, care se consumă tot timpul
anului. Mâncărurile obţinute în bucătăria tradiţională din Maramureş sunt mâncăruri grase,
gustoase şi piperate, se realizează pe bază de carne şi în special carne de porc, se folosesc
legumele, zarzavaturile, laptele şi brânzeturile, precum şi ouăle.
Ciorbele se acresc cu oţet sau zeamă de varză Arta gastronomică locală nu excelează prin fine
şi se îmbunătăţesc cu gălbenuşuri de ouă, smântână ţuri şi combinaţii sofisticate de alimente şi mirodenii.
şi făină; specific acestor ciorbe este tarhonul. La Ea este mai degrabă sobră şi extrem de ecologică.
obţinerea mâncărurilor se foloseşte untura de porc
şi rântaşul, obţinut din ceapă înăbuşită şi făină Nucleul bucătăriei tradiţionale îl reprezintă
puţin rumenită. Sosurile sunt, în general, albe, dar lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează
şi colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel şi în munţi, în timpul verii, pe perioada păşunatului
sosurile, se îndulcesc cu zahăr. turmelor de oi. Din laptele de oaie, baciul prepară
caşul, urda şi jintiţa. Brânza se prepară în gospodărie
Bucătăria din Maramureş este renumită prin cu caşul luat de la stână. Brânza menită să rămână peste
preparate ca: balmoş, bulz, supă de chimen, supă de iarnă este pusă într-o bărbânţă şi închisă ermetic. În
varză albă cu smântână, ciorbă maramureşeană de Lăpuş se prepară „lapte acru de iarnă”.
porc sau vacă, ciorbă de carne cu tarhon, ciuperci
umplute, gulaş, papricaş, afumături, tocături cu Deoarece condiţiile meteo-climatice şi calitatea
afumătură, langoşi, budincă ş.a. solului nu au favorizat culturile de grâu în această
regiune, deluroasă prin excelenţă, agricultura s-a axat
preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a
constituit, începând cu secolul al XVII-lea, principalul
element nutritiv pentru populaţia rurală. Din făina
albă de grâu se preparau prescurile şi colacii rituali,
folosiţi la sărbătorile mari.
Pentru maramureşeni, masa reprezintă mai
degrabă un act cultural, cu valenţe sociale, desfăşurat
după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă
un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospeţe
comunitare (mesele de pomană, la care participă tot
satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor
(botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii
(de Paşti, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa
oferită unor musafiri.
MARAMUREŞ - Istorie, cultură, identitate 9
