Page 13 - Manual de Identitate Maramures - caietul 5
P. 13
Localitatea Baia Sprie nu este Breasla olarilor de Baia Sprie saturaţie. Olarii obişnuiau să lase lutul la macerat cât
celebră numai prin istorie şi minerit, mai mult, chiar pe perioada iernii, preferând ca aceasta
ci şi prin cultură. Încă din secolul să îngheţe. Se scotea o parte din el, atât cât se lucra
al XVII-lea, în Baia Sprie exista un pentru o perioadă scurtă (o zi sau o săptămână), se
centru de ceramică, alcătuit din călca cu picioarele şi apoi se frământa cu mâna. Această
bresle de olari. În 1780, în oraş erau muncă de obicei era făcută de ucenici sub supravegherea
50 de olari, ca după aproape 160 de meşterului.
ani, în anul 1938, numărul acestora
să scadă la 7. Aceştia locuiau pe După terminarea acestei operaţii, lutul era
strada Olarilor, stradă ce-şi păstrează făcut suluri, din care se tăiau cu ajutorul unei sârme
denumirea şi astăzi. Prelucrarea felii subţiri ce trebuiau curăţate cu mâna de impurităţi
lutului şi tehnica modelării vaselor (pietre, materii organice). După aceasta, lutul era
nu se deosebeşte mult de tehnica măcinat cu valţul şi, în zilele mai apropiate de noi, cu
celorlalte centre de ceramică moara cu bilă. Fiecare bulgăre de lut din care urma a
din ţară. Ca elemente de decor, se realiza un vas era frământat cu mâna înainte de a fi
predomină formele geometrice şi pus pe roată.
cele vegetale. Centrul de ceramică
de la Baia Sprie se încadrează în Cel de-al doilea material cu importanţă deo
familia ceramicii româneşti zmălţuită sebită în realizarea vaselor este angoba. Aceasta se turna
şi nezmălţuită. peste vasele luate de pe roată şi lăsate puţin la zvântat.
Astăzi, cel mai de seamă Ea avea rol de suport pentru decor şi reţetele pentru
reprezentant al breslei olarilor din prepararea ei difereau de la un atelier de olar la altul,
Baia Sprie este Leş Daniel, care fiind secretul fiecărui olar, secret care nu era transmis
în ciuda tinereţii lui, a ajuns să fie decât în familie. Angoba se obţinea din caolin, un
recunoscut în ţară şi străinătate pământ alb, care la Baia Mare se găsea din belşug pe
prin creaţiile de excepţie pe care le aproape toate dealurile din apropiere. Caracteristica
modelează cu atâta talent şi suflet. caolinului găsit la Baia Mare este culoarea perfect albă.
Era folosit la realizarea vaselor pentru gătit, Pentru obţinerea angobelor colorate, folosite la
pentru depozitat, dar şi a celor cu caracter decorativ. realizarea decorului, se adăuga în angoba de bază oxizi
Vasele glazurate necesitau două arderi. O ceramică de cupru, mangan, antimontrioxid şi cobalt, fiecare
deosebită era realizată şi în centrele ceramice de la Baia amestec ducând la obţinerea unei culori. Unele culori se
Sprie şi Tăuţi Măgherăuş. obţineau şi din pastă de lut diluat amestecată cu aceşti
oxizi. Pasta de lut diluat provenea chiar din procesul de
După aducerea acasă, lutul trecea printr-un lucru la roată. De exemplu, pentru culoarea verde se
proces de curăţare, realizat în atelierele mai mari de folosea, de obicei, angoba de bază în amestec cu cenuşă
ucenici, care făceau primii paşi pe drumul greu al de cupru. Aceasta din urmă se obţinea prin arderea
olăriei, iar în atelierele mai mici de către bărbaţii apţi în cuptor a sârmei de cupru care apoi se măcina şi se
pentru o muncă grea. amesteca cu angoba. După prima ardere, aceasta avea
o culoare gri, iar după cea de-a doua ardere, sub stratul
Primul pas era curăţarea lutului, care se putea de smalţ transparent apărea culoarea verde. Pentru
face în stare uscată a acestuia sau în stare umedă. Astfel, obţinerea diferitelor nuanţe de verde, cenuşa de cupru
lutul adus acasă era ţinut la macerat în locuri speciale, se amesteca cu cobalt în diferite procente.
în gropi anume amenajate şi se adăuga apă până la
Alte tipuri de ceramică pro
dusă în Maramureş sunt: ceramica smăl
ţuită ornamentată cu cornul de la Vama, ceramica
ornamentată cu cornul şi pensula de la Vama şi Lăpuş,
ceramica grafitată din Vama şi Valea Izei şi ceramica
decorată cu pensula din Baia Mare şi Baia Sprie.
Alături de Săcel, importante centre de olărit
au mai existat în Bârsana, Bogdan Vodă,
Dragomireşti, Ieud, Vişeul de Sus şi Sighet. În afara
Maramureşului istoric, obiecte din ceramică se
mai produceau la Târgu Lăpu, Lăpuşul Românesc,
Dămăcuşeni, Berinţa, Baia Sprie şi Baia Mare.
MARAMUREŞ - Istorie, cultură, identitate 13
celebră numai prin istorie şi minerit, mai mult, chiar pe perioada iernii, preferând ca aceasta
ci şi prin cultură. Încă din secolul să îngheţe. Se scotea o parte din el, atât cât se lucra
al XVII-lea, în Baia Sprie exista un pentru o perioadă scurtă (o zi sau o săptămână), se
centru de ceramică, alcătuit din călca cu picioarele şi apoi se frământa cu mâna. Această
bresle de olari. În 1780, în oraş erau muncă de obicei era făcută de ucenici sub supravegherea
50 de olari, ca după aproape 160 de meşterului.
ani, în anul 1938, numărul acestora
să scadă la 7. Aceştia locuiau pe După terminarea acestei operaţii, lutul era
strada Olarilor, stradă ce-şi păstrează făcut suluri, din care se tăiau cu ajutorul unei sârme
denumirea şi astăzi. Prelucrarea felii subţiri ce trebuiau curăţate cu mâna de impurităţi
lutului şi tehnica modelării vaselor (pietre, materii organice). După aceasta, lutul era
nu se deosebeşte mult de tehnica măcinat cu valţul şi, în zilele mai apropiate de noi, cu
celorlalte centre de ceramică moara cu bilă. Fiecare bulgăre de lut din care urma a
din ţară. Ca elemente de decor, se realiza un vas era frământat cu mâna înainte de a fi
predomină formele geometrice şi pus pe roată.
cele vegetale. Centrul de ceramică
de la Baia Sprie se încadrează în Cel de-al doilea material cu importanţă deo
familia ceramicii româneşti zmălţuită sebită în realizarea vaselor este angoba. Aceasta se turna
şi nezmălţuită. peste vasele luate de pe roată şi lăsate puţin la zvântat.
Astăzi, cel mai de seamă Ea avea rol de suport pentru decor şi reţetele pentru
reprezentant al breslei olarilor din prepararea ei difereau de la un atelier de olar la altul,
Baia Sprie este Leş Daniel, care fiind secretul fiecărui olar, secret care nu era transmis
în ciuda tinereţii lui, a ajuns să fie decât în familie. Angoba se obţinea din caolin, un
recunoscut în ţară şi străinătate pământ alb, care la Baia Mare se găsea din belşug pe
prin creaţiile de excepţie pe care le aproape toate dealurile din apropiere. Caracteristica
modelează cu atâta talent şi suflet. caolinului găsit la Baia Mare este culoarea perfect albă.
Era folosit la realizarea vaselor pentru gătit, Pentru obţinerea angobelor colorate, folosite la
pentru depozitat, dar şi a celor cu caracter decorativ. realizarea decorului, se adăuga în angoba de bază oxizi
Vasele glazurate necesitau două arderi. O ceramică de cupru, mangan, antimontrioxid şi cobalt, fiecare
deosebită era realizată şi în centrele ceramice de la Baia amestec ducând la obţinerea unei culori. Unele culori se
Sprie şi Tăuţi Măgherăuş. obţineau şi din pastă de lut diluat amestecată cu aceşti
oxizi. Pasta de lut diluat provenea chiar din procesul de
După aducerea acasă, lutul trecea printr-un lucru la roată. De exemplu, pentru culoarea verde se
proces de curăţare, realizat în atelierele mai mari de folosea, de obicei, angoba de bază în amestec cu cenuşă
ucenici, care făceau primii paşi pe drumul greu al de cupru. Aceasta din urmă se obţinea prin arderea
olăriei, iar în atelierele mai mici de către bărbaţii apţi în cuptor a sârmei de cupru care apoi se măcina şi se
pentru o muncă grea. amesteca cu angoba. După prima ardere, aceasta avea
o culoare gri, iar după cea de-a doua ardere, sub stratul
Primul pas era curăţarea lutului, care se putea de smalţ transparent apărea culoarea verde. Pentru
face în stare uscată a acestuia sau în stare umedă. Astfel, obţinerea diferitelor nuanţe de verde, cenuşa de cupru
lutul adus acasă era ţinut la macerat în locuri speciale, se amesteca cu cobalt în diferite procente.
în gropi anume amenajate şi se adăuga apă până la
Alte tipuri de ceramică pro
dusă în Maramureş sunt: ceramica smăl
ţuită ornamentată cu cornul de la Vama, ceramica
ornamentată cu cornul şi pensula de la Vama şi Lăpuş,
ceramica grafitată din Vama şi Valea Izei şi ceramica
decorată cu pensula din Baia Mare şi Baia Sprie.
Alături de Săcel, importante centre de olărit
au mai existat în Bârsana, Bogdan Vodă,
Dragomireşti, Ieud, Vişeul de Sus şi Sighet. În afara
Maramureşului istoric, obiecte din ceramică se
mai produceau la Târgu Lăpu, Lăpuşul Românesc,
Dămăcuşeni, Berinţa, Baia Sprie şi Baia Mare.
MARAMUREŞ - Istorie, cultură, identitate 13
