Page 12 - Manual de Identitate Maramures - caietul 5
P. 12
De remarcat faptul că produsele obţinute au,CERAMICA DE BLEDEAa fost abandonată, dar după câţiva ani a fost reluată
mai întâi de toate, un rol funcţional (pentru prelucrarea la insistenţele specialiştilor etnografi, dar şi stimulată
hranei, pentru păstrat laptele şi apa, pentru transportul de interesul în creştere al vizitatorilor pentru obiecte
mâncării la câmp etc.); doar turiştii achiziţionează tradiţionale.
ceramica pictată de Săcel ca element de decor, nebă
nuind valenţele terapeutice ale utilizării acestor produse Ceramica tradiţională de
în bucătărie. Baia Mare este renumită în toată ţara. De-a lun
În anii ’70, pătrunderea produselor industriale a gul timpului, în Baia Mare şi-a desfăşurat activitatea
părut să dea o lovitură finală olăritului din Săcel. Produ un număr remarcabil de olari. Calitatea, diversitatea
cerea oalelor de lut, fiind anevoioasă şi costisitoare, şi numărul mare al produselor centrului l-au impus,
specialiştii considerându-l astăzi unul dintre cele mai
Familia Bledea din Baia Mare importante centre ceramice din Transilvania. Că aici
realizează ceramică tradiţională şi-au desfăşurat activitatea foarte mulţi olari ne-o
din ingrediente naturale. spun documentele vremii, dar trebuie subliniat faptul
Aceasta ia forme specifice zonei că, pe lângă meşterii olari, membri ai breslei, aici şi-
maramureşene: ol nănaş, oală de au desfăşurat activitatea şi o serie de olari care lucrau
meşter, boca, fiind pictată cu motive pe cont propriu şi pe care membrii breslei îi numeau
regionale de Vama, Târgu Lăpuş. De „clandestini”. Împotriva activităţii acestora, ce se pare
asemenea, din colecţia de ceramică că reprezenta o concurenţă serioasă, breslaşii au cerut
tradiţională nu lipsesc farfuriile de sprijinul autorităţilor.
diferite dimensiuni, castroanele,
cănile sau ulcioarele unicat. Acest În documentele vremii, breasla olarilor din Baia
tip de ceramică se remarcă prin Mare apare menţionată în a doua jumătate a secolului al
culoarea roşcată a lutului, glazura XVII-lea. Primul document care vorbeşte despre olarii
foarte lucioasă, desenele cu linii băimăreni atestă faptul că între anii 1569-1572 aceştia,
în relief, culorile intense de cobalt, numiţi magistri figuli, s-au organizat într-o breaslă,
verde, negru sau alb. conducerea oraşului întărindu-i statutul. Olarii aveau
Ceramica de Bledea este o creaţie chiar un reprezentant în conducerea oraşului., numit
de familie din Baia Mare. Aceasta în documente Elias Figulus. Descoperirile arheologice
realizează vase exclusiv din lut efectuate după anul 2000 pot împinge existenţa unui
prelucrat după reţete proprii, centru ceramic la Baia Mare până în secolul al XV-lea.
folosind glazuri originale şi cuptoare
special concepute pentru arderea Un atelier de olar reprezenta sursa de venit
lutului, amănunte care au dus la pentru mai mulţi oameni. În primul rând, în ateliere
obţinerea singurului brevet de lucrau toţi membrii familiei. Acestora li se adăugau
inventator de ceramică românească. uneori angajaţii pentru prelucrarea lutului sau căruţaşii,
Ceramica Bledea este un produs care transportau produsele la diferite târguri. În atelier,
cu aspect medieval care ia pe roata munca era împărţită. La prelucrarea lutului şi la roata
olarului diferite forme: de la simple de olar lucrau numai bărbaţii. Femeile erau cele care
căni de apă sau vin, sticle şi ploşti se ocupau de partea de decor, iar copiii realizau cele
până la imensele vase unicat. mai uşoare munci. Faptul că femeile erau cele care, în
general, decorau vasele, nu exclude existenţa olarilor
12 bărbaţi care ar fi putut realiza un vas de la început
până la capăt şi nici situaţia inversă, mai ales în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, după introducerea roţii
electrice.
Olarii din Baia Mare foloseau un lut de foarte
bună calitate. Această calitate excepţională a lutului,
caolinul şi smalţul folosit de olarii băimăreni este
subliniată şi în documentele vremii. Lutul este format
din particule foarte fine, este gras şi are un ridicat
conţinut de oxid de fier. După ardere primeşte o
frumoasă culoare de roşu terra sigilata. Culoarea este
bine subliniată de glazurile plumbice transparente şi
care creează privitorului senzaţia de căldură. Datorită
plasticităţii lutului, din el se puteau realiza vase de
dimensiuni mari, cu pereţi foarte subţiri, dar şi
termorezistente.
mai întâi de toate, un rol funcţional (pentru prelucrarea la insistenţele specialiştilor etnografi, dar şi stimulată
hranei, pentru păstrat laptele şi apa, pentru transportul de interesul în creştere al vizitatorilor pentru obiecte
mâncării la câmp etc.); doar turiştii achiziţionează tradiţionale.
ceramica pictată de Săcel ca element de decor, nebă
nuind valenţele terapeutice ale utilizării acestor produse Ceramica tradiţională de
în bucătărie. Baia Mare este renumită în toată ţara. De-a lun
În anii ’70, pătrunderea produselor industriale a gul timpului, în Baia Mare şi-a desfăşurat activitatea
părut să dea o lovitură finală olăritului din Săcel. Produ un număr remarcabil de olari. Calitatea, diversitatea
cerea oalelor de lut, fiind anevoioasă şi costisitoare, şi numărul mare al produselor centrului l-au impus,
specialiştii considerându-l astăzi unul dintre cele mai
Familia Bledea din Baia Mare importante centre ceramice din Transilvania. Că aici
realizează ceramică tradiţională şi-au desfăşurat activitatea foarte mulţi olari ne-o
din ingrediente naturale. spun documentele vremii, dar trebuie subliniat faptul
Aceasta ia forme specifice zonei că, pe lângă meşterii olari, membri ai breslei, aici şi-
maramureşene: ol nănaş, oală de au desfăşurat activitatea şi o serie de olari care lucrau
meşter, boca, fiind pictată cu motive pe cont propriu şi pe care membrii breslei îi numeau
regionale de Vama, Târgu Lăpuş. De „clandestini”. Împotriva activităţii acestora, ce se pare
asemenea, din colecţia de ceramică că reprezenta o concurenţă serioasă, breslaşii au cerut
tradiţională nu lipsesc farfuriile de sprijinul autorităţilor.
diferite dimensiuni, castroanele,
cănile sau ulcioarele unicat. Acest În documentele vremii, breasla olarilor din Baia
tip de ceramică se remarcă prin Mare apare menţionată în a doua jumătate a secolului al
culoarea roşcată a lutului, glazura XVII-lea. Primul document care vorbeşte despre olarii
foarte lucioasă, desenele cu linii băimăreni atestă faptul că între anii 1569-1572 aceştia,
în relief, culorile intense de cobalt, numiţi magistri figuli, s-au organizat într-o breaslă,
verde, negru sau alb. conducerea oraşului întărindu-i statutul. Olarii aveau
Ceramica de Bledea este o creaţie chiar un reprezentant în conducerea oraşului., numit
de familie din Baia Mare. Aceasta în documente Elias Figulus. Descoperirile arheologice
realizează vase exclusiv din lut efectuate după anul 2000 pot împinge existenţa unui
prelucrat după reţete proprii, centru ceramic la Baia Mare până în secolul al XV-lea.
folosind glazuri originale şi cuptoare
special concepute pentru arderea Un atelier de olar reprezenta sursa de venit
lutului, amănunte care au dus la pentru mai mulţi oameni. În primul rând, în ateliere
obţinerea singurului brevet de lucrau toţi membrii familiei. Acestora li se adăugau
inventator de ceramică românească. uneori angajaţii pentru prelucrarea lutului sau căruţaşii,
Ceramica Bledea este un produs care transportau produsele la diferite târguri. În atelier,
cu aspect medieval care ia pe roata munca era împărţită. La prelucrarea lutului şi la roata
olarului diferite forme: de la simple de olar lucrau numai bărbaţii. Femeile erau cele care
căni de apă sau vin, sticle şi ploşti se ocupau de partea de decor, iar copiii realizau cele
până la imensele vase unicat. mai uşoare munci. Faptul că femeile erau cele care, în
general, decorau vasele, nu exclude existenţa olarilor
12 bărbaţi care ar fi putut realiza un vas de la început
până la capăt şi nici situaţia inversă, mai ales în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, după introducerea roţii
electrice.
Olarii din Baia Mare foloseau un lut de foarte
bună calitate. Această calitate excepţională a lutului,
caolinul şi smalţul folosit de olarii băimăreni este
subliniată şi în documentele vremii. Lutul este format
din particule foarte fine, este gras şi are un ridicat
conţinut de oxid de fier. După ardere primeşte o
frumoasă culoare de roşu terra sigilata. Culoarea este
bine subliniată de glazurile plumbice transparente şi
care creează privitorului senzaţia de căldură. Datorită
plasticităţii lutului, din el se puteau realiza vase de
dimensiuni mari, cu pereţi foarte subţiri, dar şi
termorezistente.
