Page 2 - Manual de Identitate Maramures - caietul 5
P. 2
ţia 5 CULTURA TRADIŢIONALĂ
În Maramureş a înflorit, mai mult decât în alte regiuni ale ţării, arta prelucrării lemnului.
Maramureşenii au fost dintotdeauna credincioşi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite
forme, de la blidul din care mâncau, până la bisericile în care se închinau. Una dintre
esenţele spiritualităţii maramureşene, atât de sincer exprimată de-a lungul timpului încă
din vremurile cele mai vechi, este sculptura în lemn.
Poarta maramureşeană
Unul dintre simbolurile cele mai de preţ ale Salba de porţi monumentale maramureşene
Maramureşului este poarta maramureşeană. „Porţile e mărturia vie a unei realităţi istorice mai aparte: în
maramureşene sunt opere populare, expresii alese ale perioada feudală, din rândul obştilor maramureşene,
geniului popular românesc”, afirma Ernest Bernea. s-a ridicat o clasă de cneji care periodic îşi alegea
Poarta maramureşeană şi-a cucerit faima prin armonia voievodul; puterea şi privilegiile nobililor au fost atent
perfectă a dimensiunilor, prin respectarea proporţiilor fragmentate şi distribuite unui număr din ce în ce mai
dintre părţile componente şi prin densa metaforă a mare de familii. Secole de-a rândul, această castă (de
ornamentaţiei. Element de trecere şi de legătură, poarta proporţii obşteşti) a rezistat încercărilor de lichidare
ridică ochii oaspetelui către simbolurile spiritualităţii a privilegiilor. Aşa se explică uluitorul rezultat al unei
maramureşene armonios etalate şi îmbinate în lemn. statistici austriece din secolul al XVIII-lea, care situa
Maramureşul „pe primul loc în întreg imperiul, în ceea
Construită, în general, pe trei stâlpi şi un ce priveşte procentul nobililor raportat la totalitatea
„fruntar” (pragul de sus al porţii) din lemn de stejar, populaţiei comitatului”. Au fost înregistraţi, pe baza
având „hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeşi, cei mai
maramureşene au fost comparate adesea cu adevărate mulţi descendenţi ai vechilor familii cneziale româneşti
„arcuri de triumf ”. Porţile de lemn ale gospodăriilor locale. Maramureşul a fost la un moment dat o enclavă
tradiţionale din Maramureş sunt situate îndeosebi în imperială unică, populată cu ţărani de viţă nobilă.
satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în localităţi Porţile cu stâlpi sculptaţi şi şindrilă reprezintă relicva
aflate în Ţara Lăpuşului.
2
În Maramureş a înflorit, mai mult decât în alte regiuni ale ţării, arta prelucrării lemnului.
Maramureşenii au fost dintotdeauna credincioşi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite
forme, de la blidul din care mâncau, până la bisericile în care se închinau. Una dintre
esenţele spiritualităţii maramureşene, atât de sincer exprimată de-a lungul timpului încă
din vremurile cele mai vechi, este sculptura în lemn.
Poarta maramureşeană
Unul dintre simbolurile cele mai de preţ ale Salba de porţi monumentale maramureşene
Maramureşului este poarta maramureşeană. „Porţile e mărturia vie a unei realităţi istorice mai aparte: în
maramureşene sunt opere populare, expresii alese ale perioada feudală, din rândul obştilor maramureşene,
geniului popular românesc”, afirma Ernest Bernea. s-a ridicat o clasă de cneji care periodic îşi alegea
Poarta maramureşeană şi-a cucerit faima prin armonia voievodul; puterea şi privilegiile nobililor au fost atent
perfectă a dimensiunilor, prin respectarea proporţiilor fragmentate şi distribuite unui număr din ce în ce mai
dintre părţile componente şi prin densa metaforă a mare de familii. Secole de-a rândul, această castă (de
ornamentaţiei. Element de trecere şi de legătură, poarta proporţii obşteşti) a rezistat încercărilor de lichidare
ridică ochii oaspetelui către simbolurile spiritualităţii a privilegiilor. Aşa se explică uluitorul rezultat al unei
maramureşene armonios etalate şi îmbinate în lemn. statistici austriece din secolul al XVIII-lea, care situa
Maramureşul „pe primul loc în întreg imperiul, în ceea
Construită, în general, pe trei stâlpi şi un ce priveşte procentul nobililor raportat la totalitatea
„fruntar” (pragul de sus al porţii) din lemn de stejar, populaţiei comitatului”. Au fost înregistraţi, pe baza
având „hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeşi, cei mai
maramureşene au fost comparate adesea cu adevărate mulţi descendenţi ai vechilor familii cneziale româneşti
„arcuri de triumf ”. Porţile de lemn ale gospodăriilor locale. Maramureşul a fost la un moment dat o enclavă
tradiţionale din Maramureş sunt situate îndeosebi în imperială unică, populată cu ţărani de viţă nobilă.
satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în localităţi Porţile cu stâlpi sculptaţi şi şindrilă reprezintă relicva
aflate în Ţara Lăpuşului.
2
