Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu a afirmat în deschiderea simpozionului: „Am ales drept punct de pornire pentru prima ediție a Zilelor Maramureșului simpozionul ”Multiculturalism în spațiul maramureșean” dintr-o rațiune firească: Maramureșul este un punct de convergență al culturii unui număr reprezentativ de etnii, este un spațiu al diversității și al creației. Maramureșul a fost și este un spațiu al interdependențelor, al acțiunilor interculturale, al convieţuirii armonioase de milenii. Prin urmare, însăși identitatea Maramureșului este un concept din care fac parte importante elemente de cultură și creație ale etniilor care conviețuiesc pe acest teritoriu. Iar scopul principal al manifestărilor care încep azi este acela de ne evidenția și promova identitatea, de a integra într-un concept unitar o serie de acțiuni culturale care să contribuie la desăvârșirea brandului maramureșean”.
Loredana Mihaly, preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Romi „Young Roma” Maramureş a vorbit despre problematica romilor, despre nevoia lor de lideri, dar şi despre bogăţia culturală a acestei etnii. După cum despre importanţa etnicilor romi în comunităţile săteşti din Maramureş a vorbit prof. univ. Mihai Dăncuş. Walter Übelhart – preşedinte al Organizaţiei Judeţene Maramureş a Forumului Democrat al Germanilor din România a vorbit despre comunitatea germană din Maramureş, iar reprezentantul ucrainenilor din Rona de Sus despre activităţile culturale pe care aceştia le desfăşoară.
Despre globalizare şi despre pericolul pe care aceasta îl reprezintă, pentru cei care nu ştiu să-şi promoveze identitatea a vorbit prof. univ. Gheorghe Mihai Bârlea.
„Maramureșul înseamnă o străveche civilizație a lemnului, o cultură tradițională spectaculoasă, Maramureșul este Cimitirul Vesel și bisericile de lemn, este creație populară specifică celor patru zone etno-folclorice, după cum este și creație literară de excepție. Dar, Maramureșul ar fi fost mai sărac spiritual fără segmentul de universalitate pe care l-au adus Școala Băimăreană de Pictură, inițiată de Hollosy Simon, sau fără un Vida Geza sau un Elie Wiessel, toți aceștia fiind reprezentanții elitei intelectuale a minorităților.
Nimic nu se poate face fără a ne cunoaşte mai întâi trecutul, istoria şi – implicit – fără a ne proiecta viitorul. În acest sens, Consiliul Judeţean Maramureş a iniţiat un demers cultural şi educaţional pilot – realizarea unui Manual de istorie, cultură şi identitate al judeţului – care doreşte implicarea tuturor instituţiilor de cultură din judeţ, şi care poate fi o materie opţională pentru şcolile din Maramureş. Primul fascicul – supus deja dezbaterii publice – a fost tipărit în această săptămână, el este destinat descrierii generale a judeţului. Urmează alte fascicule cu istorie, cultură, economie etc. şi vă invit, cu toată încrederea, să citiţi acest manual. Voltaire spune că toleranţa este apanajul umanităţii. Discordia este marele rău al speciei umane, iar toleranţa este singurul leac. Nu poate exista multiculturalism fără toleranţă, după cum aceasta nu poate exista fără înţelegerea credinţelor, riturilor şi obiceiurilor celuilalt. Cred că aici, în acest Maramureș al oamenilor blânzi și aprigi deopotrivă, multietnicitatea și multiculturalitatea există pentru că aici există acel spirit al bunei-credințe și al toleranței, care s-a construit în timp.” – a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Decorul a fost unul potrivit cu tematica, pentru că holul este destinat expoziţiei „Fotoetnografica” – „Multietnicitate în Maramureş”.
Finalul simpozionului a aparţinut muzicii şi dansului, pentru că „Dănţăuşii” de la Palatul Copiilor din Baia Mare, coordonaţi de profesoara Maria Seraz, au interpretat un dans multicultural şi o suită de dansuri din Maramureş.
De asemenea, elevii şi profesorii Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare, au susţinut un spectacol de muzică şi dansuri, au prezentat creaţiile vestimentare dar şi pictură.
Biroul de presă