„Produsele tradiţionale maramureşene nu sunt cu nimic mai prejos decât produsele din celelalte ţări, noi ne-am prezentat onorabil. Străinii trebuie să ne vadă aşa cum suntem nu aşa cum ne prezintă alţii. Trebuie să schimbăm percepţia străinilor despre ţara noastră. Am avut acolo o serie de întâlniri cu consilierii deputatului Lars Zimmer, care mi-au spus că ar trebui să fim mai prezenţi, mai vizibili la manifestările de acest fel, pentru ca lumea să ne cunoască, mai ales că avem produse de calitate şi tradiţii extraordinare” – a declarat preşedintele Zamfir Ciceu.

„Prezenţa Maramureşului a fost mai bună ca în anii trecuţi. Noi am mers acolo să prezentăm produsele noastre, să ne promovăm. N-a fost uşor să stăm zece zile de dimineaţa până seara la târg, dar a fost extraordinar! Ne-am bucurat când am văzut că străinii apreciază produsele noastre naturale” – susţine Gheorghe Pop.

„Ar fi fost bine dacă am fi avut spaţiu care să ne ofere posibilitatea de a amenaja o bucătărie specifică maramureşeană, unde lumea să vadă cum se găteşte şi să poată degusta din produsele bucătăriei specifice” – crede Arghil Ciurte.

„Dacă ar fi să facem o comparaţie cu produsele din alte ţări, am putea spune că noi, micii producători, producem calitativ şi tradiţional, iar în alte ţări este cantitativ şi industrial. Aici este diferenţa” – a spus Mircea Firisar.

„Am remarcat trei lucruri: cei care au gustat prima oară din pălinca de Chechiş au fost uimiţi de gust şi de calitate, cei care au fost şi anul trecut şi acum doi ani, au venit şi ne-au căutat din nou, iar o a treia categorie ne-au întrebat de unde mai pot cumpăra ţuică după ce plecăm noi” – declară Teofil Trănişan.

Tocmai pornind de la acest fapt, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Tradiţionali din Maramureş, Ioan Tătăran, crede că producătorii maramureşeni trebuie susţinuţi în a-şi putea desface produsele pe piaţa germană şi după terminarea târgului. „Marea problemă este că membrii noştri produc în cantităţi mici, iar lanţurile de magazine caută cantităţi mari. De aceea, trebuie să găsim o variantă de desfacere a lor în străinătate, poate de deschidere a unui magazin cu produse româneşti în Berlin. Ştiu că ambasadorul României la Berlin a promis sprijin în acest sens”.

Micii, toba şi pastrama produse de firma Stauder din Seini au avut mare trecere. Chiar unul din reprezentanţii unui mare lanţ de magazine a fost impresionat de gustul lor. Ca urmare, Agneta Stauder a fost abordată şi provocată la un interviu pentru un ziar german, articolul despre carmangeria familiei Stauder apărând în 20 ianuarie în presa germană. De altfel, în acest interval, presa străină a filmat mai multe materiale la standul Maramureşului. Artistul plastic Daniel Leş  a fost eroul a două dintre reportajele filmate.

„Străinii apreciază naturaleţea noastră. Ei au spus că, în tot ce facem se vede spiritul liber şi sufletul nostru bogat. Eu le-am demonstrat străinilor că se poate mânca şi din vase de lut, făcute în stil dacic şi cu lingura de lemn, că este mult mai sănătos. Au fost impresionaţi. În fond, acest târg are şi o componentă turistică şi ne dorim şi sperăm să-i fi convins pe străini să vină la noi să ne vadă cum suntem acasă la noi.” – crede artistul.

Pentru Ioan Hotea participarea la târg a însemnat şi semnarea unui contract pentru valorificarea mierii de albină. El susţinea la târg că străinii caută în mod special mierea de salcâm.

Artista populară Maria Zapca a venit la conferinţă cu caietul de care nu se desparte niciodată şi în care îşi notează impresiile vizitatorilor, a celor care i-au văzut şi i-au apreciat produsele. Foarte mulţi români stabiliţi în străinătate, care au vizitat standul Maramureşului au scris că sunt impresionaţi de portul său autentic, de opinci, de hainele de lână, de ştergarele de bumbac, de costumele populare.

Dincolo de participarea producătorilor tradiţionali, Maramureşul a fost prezent la târg şi cu foarte multe materiale de promovare a judeţului: pliante, calendare, broşuri, realizate de Centrul Infoturism. Toate acestea au ajuns în mâinile străinilor care au avut ocazia să cunoască Maramureşul din imagini, poveşti, peisaje, tradiţii. Unul din mesagerii culturii tradiţionale maramureşene a fost, fără îndoială, Ansamblul Naţional Folcloric Transilvania, împreună cu taragotistul Dumitru Dobrican, care timp de trei zile au realizat un adevărat maraton de muzică şi dans.

„Ne gândim ca la viitoarele noastre participări să menţinem o parte din artişti pe toată perioada târgului, pentru că sunt spectaculoşi şi atrag vizitatorii. Pe de altă parte,având sprijinul şi întreaga deschidere a Ministerului Agriculturii, dorim să dezvoltăm colaborarea dintre Consiliul Judeţean Maramureş şi producătorii tradiţionali, să-i sprijinim să-şi valorifice produsele, pentru că prin toate acestea se va contribui la dezvoltarea economiei judeţului” - a adăugat preşedintele Zamfir Ciceu.