Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Județean Maramureș

Anexă la Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş nr. 51 din 28 februarie 2020

REGULAMENTUL
de organizare şi funcționare a Consiliului Județean Maramureș

CAPITOLUL I. Constituirea consiliului județean

          Art.1. Structura consiliului judeţean
          Consiliul judeţean se compune din consilieri județeni aleși în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale şi se completează cu președintele consiliului județean, care are drept de vot și conduce ședințele acestuia.

          Art.2. Constituirea consiliului județean
          (1) Consiliul județean se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităților administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului județean, mandatele consilierilor județeni declaraţi aleşi sunt validate în condiţiile prevăzute la art. 172 raporat la art. 114 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (2) După validarea mandatelor de consilier județean, este organizată o şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului județean, ocazie cu care consilierii județeni depun jurământul.

          Art.3. Validarea mandatului de consilier judeţean şi depunerea jurământului
          (1) Procedura de validare a consilierilor județeni declaraţi aleşi sau, după caz, a supleanților în cadrul procedurii de constituire a consiliului județean se realizează potrivit prevederilor art.172 raportat la art. 114-117, respectiv 119, 121 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (2) Consilierii județeni validați depun jurământul în cadrul şedinţei/ ședințelor de constituire a consiliului județean sau în cadrul ședințelor consiliului județean, după caz.

          Art.4. Declararea consiliului județean ca legal constituit
          (1) Consiliul județean este legal constituit, dacă numărul consilierilor județeni care au depus jurământul în condiţiile art.172 raportat la art. 116 alin. (5)-(7) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului judeţean, stabilit potrivit art. 171 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (2) Data constituirii consiliului judeţean este considerată, data desfăşurării primei şedinţe privind ceremonia de constituire a consiliului județean, respectiv a celei de a doua, după caz.
          (3) În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului judeţean, în condiţiile alin. (2), prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului judeţean, care se comunică secretarului general al județului şi se aduce la cunoştinţă publică.
          (4) În situaţia în care consiliul județean nu este legal constituit în condiţiile alin. (1), în termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut de art.172 raportat la art. 116 alin. (6) din Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prefectul emite un ordin privind constatarea neîndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului judeţean, în care se menţionează motivele neconstituirii acestuia.
          (5) Ordinul prefectului prevăzut la alin. (3), respectiv alin. (4), prevede, dacă este cazul, şi situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor. Ordinul prefectului care cuprinde situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor se comunică tribunalului județean, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi şi secretarului general al județului.

          Art.5. Organizarea alegerilor parţiale
          (1) În situaţia în care consiliul județean nu a fost constituit în condiţiile art. 4, sunt organizate alegeri parţiale de completare în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru locurile consilierilor județeni declarate vacante potrivit art. 172, raportat la art. 116 alin. (10) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (2) Alegerile prevăzute la alin. (1) se organizează în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului, prevăzut la art. 4 alin. (4), în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale pe baza solicitării prefectului.

          Art.6. Validarea mandatelor supleanţilor pe durata mandatului consiliului județean
          (1) În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri județeni, pe durata mandatului consiliului județean, mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la data încetării mandatului consilierului județean, în condiţiile art. 44 din prezentul regulament, de către tribunalul județean în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanţilor se realizează în baza art. 172, cu respectarea prevederilor art. 114 alin. (2) şi art. 121 alin. (1), lit. d), alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Supleanţii au obligaţia transmiterii către secretarul general a județului a documentelor doveditoare prevăzute la art. 114alin. (2) lit. a) - d) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea termenului de 10 zile. Dispoziţiile art. 114 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
          (2) Consilierul județean al cărui mandat a fost validat pe durata mandatului consiliului judeţean depune jurământul în faţa consiliului județean, în termen de 15 zile de la data la care secretarul general al județului l-a informat cu privire la validarea mandatului său.
          (3) Consilierul județean declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de tribunalul județean, în primă instanţă, dar care a fost validat prin hotărârea curții de apel, depune jurământul în faţa consiliului județean, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea curții de apel.
          (4) Consiliul județen se convoacă în condiţiile art. 21 alin. (1) din prezentul regulament pentru respectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz.
          (5) Consilierul județean al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3), care nu depune jurământul în termenul de 15 zile ori care refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept, cu excepţia cazului în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 116, alin. (8) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (6) În cazul în care consilierul județean al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3) se află, pe perioada celor 15 zile prevăzute de aceste alineate, într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (8) din Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, termenul pentru depunerea jurământului se prelungeşte până la încetarea acestei situaţii.

CAPITOLUL II. Organizarea consiliului județean
SECŢIUNEA 1. Conducerea ședințelor consiliului județean, grupurile de consilieri

          Art.7. Conducerea ședințelor consiliului județean
          (1) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președintele consiliului județean sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 192 alin. (1) sau (2) din Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
          (2) În situația în care lipsește și vicepreședintele desemnat în condițiile art. 192 alin (2), ședința este condusă de celălalt vicepreședinte sau, în cazul în care și acesta lipsește, de un consilier județean ales prin vot deschis, cu majoritate absolută.

          Art 8. Atribuțiile președintelui de ședinţă
          În îndeplinirea activității de președinte de ședință președintele consiliului judeţean, sau, după caz, vicepreședintele ori consilierul judeţean desemnat exercită următoarele atribuţii principale:
  1. conduce şedinţele consiliului judeţean;
  2. supune votului consilierilor județeni proiectele de hotărâri şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor împotrivă şi a abţinerilor numărate de secretarul general al județului și evidențiate prin grija acestuia în procesul-verbal al şedinţei;
  3. semnează procesul-verbal al şedinţei;
  4. asigură menţinerea ordinii, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului județean;
  5. supune votului consilierilor județeni orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului județean;
  6. aplică, dacă este cazul, sancţiunile prevăzute la art. 67 alin. (1) din prezentul regulament sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sancţiuni, după caz;
  7. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului județean sau alte însărcinări date de către consiliul judeţean.

          Art.9. Grupurile de consilieri
          (1) După constituirea consiliului județean, consilierii județeni se pot constitui în grupuri în funcție de partidele sau alianțele politice pe listele cărora au fost aleși, dacă sunt în număr de cel puțin 3.
          (2) Consilierii județeni care nu îndeplinesc condițiile alin. (1) se pot constitui în grup prin asociere.
          (3) Grupul de consilieri judeţeni este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.
          (4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi consilierilor independenţi.
          (5) Consilierii judeţeni nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.
          (6) În cazul fuzionării, două sau mai multe partide care sunt reprezentate în consiliul judeţean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
          (7) Constituirea grupurilor de consilieri și alegerea liderilor grupurilor se aduce la cunoștinţă în plenul consiliului judeţean şi se consemnează în procesul - verbal al şedinţei respective.

SECŢIUNEA a 2-a. Vicepreședinții consiliului județean

          Art.10. Alegerea şi eliberarea din funcţie a vicepreședinților
          (1) Vicepreședinții sunt subordonați președintelui şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorii de drept ai acestuia. Președintele consiliului județean desemnează prin dispoziție care dintre cei doi vicepreședinți exercită primul atribuțiile sale în alte cazuri de absență decât cele prevăzute de art. 192 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
          (2) Președintele consiliului județean poate delega o parte din atribuţiile sale vicepreședinților.
          (3) Vicepreședinții consiliului județean se aleg prin vot secret cu majoritate absolută.
          (4) Propunerile de candidaturi pentru alegerea vicepreședinților se fac de către președintele consiliului județean, grupurile de consilieri sau consilierii care nu aparțin nici unui grup, în mod separat pentru fiecare funcție de vicepreședinte.
          (5) Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot, întocmite separat pentru fiecare funcție. Sunt declarați aleși candidații care au obținut votul majorității absolute a consilierilor județeni în funcție.
          (6) În situaţia în care nici un candidat nu obține majoritatea absolută se organizează un nou tur de scrutin între candidații aflați pe primele două locuri pentru fiecare funcție de vicepreședinte.
          (7) Dacă nici după al doilea tur de scrutin nici un candidat nu obține majoritate absolută, alegerea vicepreședintelui sau, după caz, a vicepreședinților se va face într-o nouă ședință convocată ulterior, când se vor putea face noi propuneri de candidaturi.
          (8) Alegerea vicepreședinților se face prin hotărâri ale consiliului județean, adoptate în acest sens.
          (9) În caz de balotaj între candidatul situat pe locul doi și unul sau mai mulți candidați situați pe locurile următoare, se organizează un tur suplimentar între candidații aflați în această situație.
          (10) Eliberarea din funcţie a vicepreședinților se poate face de către consiliul județean, prin hotărâre adoptată prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor județeni în funcţie. Eliberarea din funcţie a vicepreședinților nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.
          (11) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui participă şi votează consilierul judeţean care candidează la funcţia de vicepreşedinte, respectiv vicepreşedintele în funcţie a cărui schimbare se propune.
          (12) Pe durata exercitării mandatului, vicepreşedintele îşi păstrează statutul de consilier judeţean, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de vicepreşedinte prevăzute de Cartea I Titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
          (13) Durata mandatului vicepreședintelui este egală cu durata mandatului consiliului judeţean. În cazul în care mandatul consiliului judeţean încetează sau încetează calitatea de consilier judeţean, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul vicepreședintelui, fără vreo altă formalitate.

          Art.11. Exercitarea temporară a atribuţiilor președintelui de către vicepreședinți
         (1) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de suspendare a mandatului preşedintelui consiliului judeţean, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atribuţiile ce îi sunt conferite prin Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exercitate de drept de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean. Pe perioada exercitării de drept a atribuţiilor de preşedinte, vicepreşedintele primeşte o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean.
          (2) Consiliul judeţean poate delega prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier judeţean care să îndeplinească temporar atribuțiile vicepreședintelui desemnat să îndeplinească atribuțiile funcției de președinte al consiliului județean, cu respectarea drepturilor și obligațiilor ce revin funcției de vicepreședinte. Pe perioada exercitării funcției de vicepreședinte, consilierul județean beneficiază de o unică indemnizație lunară egală cu cea a funcției de vicepreședinte al consiliului județean.
          (3) Consiliul județean poate hotărî retragerea delegării consilierului județean care îndeplineşte temporar atribuţiile vicepreședintelui consiliului județean desemnat în condiţiile alin. (2) înainte de încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1).
         (4) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât președintele, cât şi vicepreședinții consiliului județean, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare de către aceştia a mandatului, consiliul județean deleagă un consilier județean care îndeplineşte, atât atribuţiile președintelui, cât şi pe cele ale vicepreședinților consiliului județean, până la încetarea situaţiei respective, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de președinte al consiliului județean. Pe perioada exercitării atribuţiilor de președinte, precum şi de vicepreședinte al consiliului județean, consilierul județean beneficiază de o unică indemnizație lunară egală cu cea a funcției de vicepreședinte al consiliului județean.
         (5) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de președinte, cât şi cele de vicepreședinți ai consiliului județean, consiliul județean alege alți vicepreședinți ai consiliului județean, prevederile alin. (1) și (3) aplicându-se în mod corespunzător până la alegerea unui nou președinte al consiliului județean.

SECȚIUNEA a 3-a. Comisiile de specialitate

          Art.12. Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului județean
          (1) În termen de 30 de zile de la constituire, consiliul județean îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
          (2) Domeniile orientative de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate sunt cele detaliate în Anexa 1, care face parte din prezentul regulament.
          (3) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii județeni.
          (4) Comisiile de specialitate se compun din 5-9 membri. Fiecare consilier județean face parte din cel puțin o comisie și din cel mult 3 comisii, una dintre acestea fiind comisia de bază.
          (5) Numărul comisiilor și numărul membrilor fiecărei comisii se stabilesc în așa fel, încât să asigure cuprinderea fiecărui consilier județean în cel puțin o comisie.
         (6) Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului județean, adoptată prin vot deschis cu majoritate simplă. Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar.
         (7) Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul județean, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. În situația în care unui grup de consilieri nu îi revin locuri în toate comisiile, i se vor repartiza câte un loc în comisiile pentru care au optat, cu precădere în comisiile care au un număr mai mare de locuri.
          (8) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenţi de către consiliul județean, în limita locurilor ce revin fiecărui grup, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

          Art.13. Atribuţiile comisiilor de specialitate
          (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:
  1. analizează proiectele de hotărâri ale consiliului județean din domeniul lor de activitate;
  2. întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului județean;
  3. îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului județean sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului județean, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.
          (2) Consiliul județean stabilește, în termen de 30 de zile de la constituirea sa, alte atribuții pe care le pot exercita comsiile de specialitate.
         (3) Consiliul județean, pe durata mandatului, poate stabili însărcinări specifice comisiilor de specialitate.
          (4) Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă.

          Art.14. Preşedintele şi secretarul comisiei de specialitate
          (1) Comisiile de specialitate îşi aleg, prin votul deschis al majorităţii absolute a consilierilor județeni ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.
          (2) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:
  1. asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul județean, aparatul de specialitate al președintelui consiliului județean, organismele prestatoare de servicii publice locale şi cu celelalte comisii;
  2. convoacă şedinţele comisiei conform procedurii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului județean şi informează secretarul general al județului cu privire la data şi locul şedinţei;
  3. conduce şedinţele comisiei;
  4. susţine în şedinţele consiliului județean avizele formulate de comisie;
  5. anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar;
  6. îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau stabilite de consiliul județean;
  7. comunică secretarului general al județului, până la finalul fiecărei luni calendaristice, prezenţa şi procesele-verbale ale fiecărei şedinţe ale comisiei de specialitate.
          (3) Preşedintele comisiei de specialitate poate propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar, şi poate participa la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce.
          (4) În cazul în care de la ședința comisiei lipsește președintele, dar este întrunit cvorumul pentru desfășurarea acesteia, lucrările ședinței sunt conduse de un membru desemnat cu majoritatea membrilor prezenți.
          (5) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
  1. efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;
  2. numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru emiterea fiecărui aviz şi asupra rezultatului votării;
  3. asigură redactarea avizelor, a proceselor-verbale şi a altor documente prevăzute de lege;
  4. îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului județean sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedintele acesteia.

          Art.15. Funcţionarea comisiilor de specialitate
          (1) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi deliberează cu votul majorităţii simple a membrilor lor.
          (2) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie. Dacă un membru al comisiei înregistrează mai multe absenţe, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate propune consiliului județean aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 67 din prezentul regulament.
          (3) Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean sau din afara acestuia. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi iniţiatorii propunerilor ce stau la baza lucrărilor comisiei. Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri.
          (4) Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice.
         (5) Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise.
          (6) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte sau de îndată, în situaţia şedinţelor convocate în condiţiile art. 21 alin. (5) din prezentul regulament.
         (7) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.
          (8) Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară înaintea şedinţelor consiliului județean, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde sarcini sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul.
          (9) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei de către secretarul general al județului, preşedintele acesteia desemnează un consilier județean care prezintă în cadrul şedinţei proiectele şi, după caz, celelalte probleme aflate pe ordinea de zi, care nu sunt prezentate de iniţiator.
          (10) Secretarul comisiei sau, în lipsa acestuia, consilierul județean desemnat în conformitate cu alin. (9) întocmeşte avizul, cu caracter consultativ, al comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor județeni prezenţi.
          (11) Avizele întocmite de comisie cuprind separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.
          (12) Avizele întocmite sunt prezentate secretarului general al județului, care asigură transmiterea acestora către consilierii județeni, cel mai târziu înainte de aprobarea ordinii de zi.
          (13) Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind, de la caz la caz, şi modalitatea de exprimare a acestuia.
          (14) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei, procesul-verbal este semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.
          (15) Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

          Art.16. Comisiile speciale şi comisiile mixte
          (1) Consiliul județean poate organiza comisii speciale de analiză şi verificare formate din consilieri județeni, pe perioadă determinată, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor județeni în funcţie sau a președintelui consiliului județean. Componenţa, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului județean. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.
          (2) Comisia de analiză şi verificare prezintă consiliului județean ori președintelui consiliului județean, după caz, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.
          (3) Consiliul județean poate organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa președintelui consiliului județean, după caz, comisii mixte formate din consilieri județeni, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului județean. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.

CAPITOLUL III. Funcționarea consiliului județean
SECȚIUNEA I. Rolul și atribuțiile consiliului județean

          Art.17. Mandatul consiliului județean
          (1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
          (2) Mandatul consiliului județean se exercită de la data la care consiliul județean este legal constituit până la data la care consiliul județean nou-ales este legal constituit.
          (3) Mandatul consiliului județean poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, datorită acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile alin. (1). Art. 18. Condiţii speciale de exercitare a mandatului aleşilor județeni Consiliul județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului județean, încheie mandatul precedentului consiliu.

          Art.19. Atribuţiile consiliului județean
          (1) Consiliul județean are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes județean, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
          (2) Consiliul județean exercită următoarele categorii de atribuţii:
  1. atribuţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean;
  2. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
  3. atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al judeţului;
  4. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes judeţean;
  5. atribuţii privind cooperarea interinstituțională pe plan intern şi extern;
  6. alte atribuţii prevăzute de lege.
          (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul judeţean:
  1. alege din rândul consilierilor judeţeni 2 vicepreședinți, la propunerea preşedintelui sau a consilierilor judeţeni;
  2. hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii;
  3. aprobă, în condiţiile legii, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate al consiliului judeţean, precum şi ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean;
  4. exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii.
          (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul judeţean:
  1. aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
  2. aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele județului, în condiţiile legii;
  3. stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
  4. aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes județean, în condiţiile legii;
  5. adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti şi municipale interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
  6. stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
  7. asigură un mediu favorabil înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională şi locală;
  8. asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
          (5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul judeţean:
  1. hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile prezentului cod;
  2. hotărăşte vânzarea, darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;
  3. atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
          (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul judeţean asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:
  1. educaţia;
  2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
  3. sănătatea;
  4. cultura;
  5. tineretul;
  6. sportul;
  7. ordinea publică;
  8. situaţiile de urgenţă;
  9. protecţia şi refacerea mediului;
  10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
  11. evidenţa persoanelor;
  12. podurile şi drumurile publice;
  13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean;
  14. turism;
  15. dezvoltare rurală;
  16. dezvoltare economică;
  17. alte servicii publice stabilite prin lege.
          (7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul judeţean:
  1. sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
  2. emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
  3. acordă asistenţă tehnică în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
          (8) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul judeţean:
  1. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
  2. hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
  3. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
          (9) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi d), consiliul judeţean:
  1. poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările şi fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea şi funcţionarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea autorităţi sau instituţii publice a căror activitate prezintă un interes judeţean. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea judeţului;
  2. poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituţiei sau autorităţii publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a unităţii administrativ-teritoriale, cu condiţia ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spațiile astfel îmbunătăţite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea judeţului.
          (10) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) consiliul județean poate solicita informări şi rapoarte de la președintele consilliului județean, vicepreședinţi şi de la conducătorii instituțiilor publice, organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes județean.
          (11) Consiliul județean poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al județului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantă a statutului județului.
          (12) Consiliul județean desemnează consilierii județeni împuterniciți să reprezinte interesele județului în societăți comerciale, regii autonome de interes județean și în alte organisme de cooperare sau parteneriat, în condițiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităților aplicabil și a configurației politice rezultate la ultimele alegeri locale.

SECȚIUNEA a 2-a. Funcționarea consiliului județean

          Art.20. Tipurile de şedinţe ale consiliului județean
          (1) Consiliul județean se întruneşte în şedinţe ordinare, cel puţin o dată pe lună, la convocarea președintelui consiliului județean.
          (2) Consiliul județean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la următoarea ședință ordinară la convocarea:
  1. președintelui consiliului județean;
  2. a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor județeni în funcţie;
  3. președintelui consiliului județean, ca urmare a solicitării prefectului, în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru gestinoarea situațiilor de criză sau de urgență.
          Art.21. Convocarea şedinţelor consiliului județean
          (1) Consiliul județean se convoacă după cum urmează:
  1. prin dispoziţie a președintelui consiliului județean, în cazurile prevăzute la art. 20, alin. (1), alin. (2), lit. a) şi c) din prezentul regulament;
  2. prin convocare semnată de către consilierii județeni care au această iniţiativă, în cazul prevăzut la art. 20, alin. (2), lit. b) din prezentul regulament.
          (2) În situația în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul județean în ședință ordinară, aceasta se face de către vicepreședintele desemnat în condițiile art. 192, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
         (3) Consilierii județeni sunt convocaţi, prin grija secretarului general al județului, cel târziu în ziua ulterioară primirii de către acesta a dispoziţiei sau documentului de convocare iniţiat de cel puţin o treime din numărul consilierilor județeni în funcție, prin:
  1. mijloace electronice;
  2. în scris.
          (4) Data şedinţei consiliului județean precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:
  1. în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru şedinţele ordinare;
  2. în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziţiei sau documentului de convocare pentru şedinţele extraordinare.
          (5) În caz de forţă majoră şi/sau de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului, convocarea acestuia pentru şedinţa extraordinară, prin excepţie de la prevederile alin. (4), lit. b), se face de îndată.
          (6) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informaţii despre şedinţă:
  1. data, ora şi locul desfăşurării;
  2. proiectul ordinii de zi;
  3. materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
  4. modalitatea prin care sunt puse la dispoziţia consilierilor județeni, potrivit opţiunilor acestora, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
  5. indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri;
  6. invitaţia de a formula şi depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.
          (7) Secretarul general al județului transmite prefectului, sub semnătura sa, evidenţa prezenţei consilierilor județeni la convocările pentru şedinţele care nu s-au putut desfăşura din lipsa cvorumului, în termen de 3 zile de la data convocării. Evidenţa transmisă prefectului precizează şi situaţiile în care, urmare a ultimei absenţe, a intervenit cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 44 alin. (2) lit. e) din prezentul regulament.
          (8) Convocarea consiliului județean în ședință se aduce la cunoștință publică prin intermediul paginii proprii de internet și prin publicarea unui anunț în presa locală.
          (9) În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

          Art.22. Ordinea de zi
          (1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al județului şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean, ca anexă la documentul de convocare la propunerea președintelui consiliului județean sau a consilierilor județeni, după caz, în condiţiile legii.
          (2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (8) din prezentul regulament.
          (3) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului județean poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu menţionarea titlului şi a iniţiatorului, rapoarte ale președintelui consiliului județean, ale vicepreședinților, ale consilierilor județeni, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes județean, după caz, precum şi orice alte probleme de interes județean.
          (4) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului județean se aduce la cunoştinţă locuitorilor județului prin mass-media, prin afişarea pe pagina de internet a consiliului județean.
          (5) Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (8) sau numai cu acordul iniţiatorului, dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (8) din prezentul regulament.
          (6) Ordinea de zi a şedinţei se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor care a/au cerut convocarea consiliului județean.
          (7) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă.
          (8) În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (6), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor județeni pentru şedinţa respectivă.

          Art.23. Proiectele de hotărâri ale consiliului județean
          (1) Proiectele de hotărâri pot fi iniţiate de președintele consiliului județean, de consilierii județeni sau de cetăţeni. Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al județului şi al compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.
          (2) Proiectele de hotărâri şi referatele de aprobare ale acestora se redactează în conformitate cu normele de tehnică legislativă.
          (3) Proiectele de hotărâri ale consiliului județean, însoţite de referatele de aprobare ale acestora şi de alte documente de prezentare şi de motivare, se înregistrează şi se transmit de secretarul general al județului:
  1. compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean, în vederea analizării şi întocmirii rapoartelor de specialitate;
  2. comisiilor de specialitate ale consiliului județean în vederea dezbaterii şi întocmirii avizelor.
          (4) Nominalizarea compartimentelor de resort şi a comisiilor de specialitate cărora li se transmit proiectele de hotărâri ale consiliului județean, precum şi celelalte documente, potrivit prevederilor alin. (3), se face de către președintele consiliului județean, împreună cu secretarul general al județului.
          (5) Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri, se comunică şi data de depunere a rapoartelor şi a avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să poată fi transmise şi comisiilor de specialitate înainte de pronunţarea acestora.
          (6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului județean emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
          (7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al județului, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către consilierii județeni şi către iniţiatori, după caz, cel mai târziu în ziua şedinţei.
          (8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului județean este supus dezbaterii numai dacă este însoţit de:
  1. referatul de aprobare, ca instrument de prezentare şi motivare, semnat de iniţiator;
  2. rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean;
  3. avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului județean;
  4. alte documente prevăzute de legislaţia specială.
          (9) Secretarul general al județului asigură îndeplinirea condiţiilor de la alin. (8) şi aduce la cunoştinţa consiliului județean cazul neîndeplinirii acestora înainte de adoptarea ordinii de zi.
          (10) Rapoartele şi avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut la alin. (5), dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse pentru a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului județean, respectiv în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor extraordinare. În situaţia şedinţelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgenţă, cel târziu odată cu proiectul hotărârii.
          (11) Iniţiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea acestuia.

          Art.24. Cvorumul şedinţelor consiliului județean
          (1) Şedinţele consiliului județean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor județeni în funcţie.
          (2) Prezenţa consilierilor județeni la şedinţă este obligatorie, cu excepţia cazului în care aceştia absentează motivat. Absenţa este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza:
  1. unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de sănătate pentru care s-a eliberat certificat de concediu medical;
  2. unei deplasări în străinătate;
  3. unor evenimente de forţă majoră;
  4. în cazul decesului soţiei/soţului consilierului județean sau al unei rude de până la gradul al II-lea a consilierului județean ales ori al soţiei/soţului acestuia, inclusiv;
  5. efectuarea concediului de odihnă.
          (3) Consilierul județean care absentează nemotivat de două ori consecutiv la şedinţele consiliului județean este sancţionat, în condiţiile art. 67 din prezentul regulament.
          (4) Consilierii județeni sunt obligaţi să îşi înregistreze prezenţa în evidenţa ţinută de secretarul general al județului.
          (5) Consilierul județean care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă această situaţie la cunoştinţa secretarului general al județului.

          Art.25. Desfăşurarea şedinţelor consiliului județean
          (1) Şedinţele consiliului județean sunt publice.
          (2) Caracterul public al şedinţelor consiliului județean este dat de:
  1. accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la procesele-verbale ale şedinţelor consiliului județean;
  2. accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului județean, precum şi la instrumentele de prezentare şi de motivare a acestora;
  3. posibilitatea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în județul Maramureș de a asista la şedinţele consiliului județean şi/sau de a le urmări pe internet, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului județean.
          (3) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română.
          (4) La lucrările consiliului județean pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort şi conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din județ, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum şi alte persoane interesate, stabilite prin hotărârea consiliului județean și adoptată cu majoritate absolută conform art. 26, alin (4), lit. e).
          (5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentului Regulament de organizare şi funcţionare al consiliului județean.
          (6) Preşedintele de şedinţă este obligat să asigure luarea cuvântului de către iniţiator pentru susţinerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită.
          (7) Consilierii județeni participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii județeni sunt obligaţi ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
          (8) Preşedintele de şedinţă are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului județean spre aprobare timpul alocat fiecărui vorbitor, precum şi timpul total de dezbatere a proiectului.
          (9) Preşedintele de şedinţă permite oricând unui consilier județean să răspundă într-o problemă de ordin personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
          (10) Preşedintele de şedinţă sau reprezentantul oricărui grup de consilieri județeni poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului județean. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului, iar discuţiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate simplă.
          (11) Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii județeni prezenţi la şedinţă, precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.
          (12) Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii județeni, precum şi ceilalţi iniţiatori prezenţi la şedinţă putând formula amendamente de fond sau de formă. Amendamentele se supun votului consiliului județean în ordinea în care au fost formulate.
          (13) Sinteza dezbaterilor din şedinţele consiliului județean, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier județean în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul general al județului.
          (14) Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul general al județului, îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
          (15) La începutul fiecărei şedinţe, secretarul general al județului supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii județeni şi președintele consiliului județean au dreptul ca, în cadrul şedinţei curente a consiliului județean, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.
          (16) Procesul-verbal semnat de preşedintele de şedinţă şi de către secretarul general al județului, precum şi documentele care au fost dezbătute în şedinţa anterioară se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care se numerotează şi se sigilează de preşedintele de şedinţă şi de secretarul general al județului, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuţii în acest sens, desemnată în condiţiile legii.
          (17) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al şedinţei, secretarul general al județului asigură afişarea la sediul consiliului județan şi publicarea pe pagina de internet a consiliului județean a unei copii a procesului-verbal al şedinţei.

SECȚIUNEA a 3-a. Procedura de vot

Art. 26. Adoptarea hotărârilor consiliului județean
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile, precum și alte hotărâri prevăzute în mod expres în legi speciale, se adoptă de consiliul județean cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor județeni în funcţie.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor județeni în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului județean:
  1. hotărârile privind bugetul județului;
  2. hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
  3. hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe județene;
  4. hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
  5. hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;
  6. hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine;
  7. hotărârile privind administrarea patrimoniului;
  8. hotărârile privind aprobarea participării cu împrumuturi, capital sau bunuri, în numele și în interesul județului la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean, în condițiile legii, prevăzute de art. 92 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
  9. alte hotărâri necesare bunei funcţionări a consiliului județean, stabilite prin legi speciale.
(4) Se adoptă cu majoritate absolută și hotărârile care se referă la următoarele subiecte:
  1. măsurile dispuse de președintele de ședință pentru asigurarea şi menținerea ordinii în cadrul ședințelor consiliului județean;
  2. alte atribuții și însărcinări pe care comisiile de specialitate le pot îndeplini la nivelul consiliului județean;
  3. alte situații, față de cele prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) - e), în care consiliul județean consideră absență motivată a unui consilier județean la ședințele consiliului județean;
  4. posibilitatea și modalitatea concretă prin care cetățenii cu domiciliul în județ pot să asiste la ședințele consiliului județean și/sau de a le urmări pe internet;
  5. condițiile în care pot participa la lucrările consiliului județean, pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate: prefectul, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort și conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică de interes județean, precum și alte persoane interesate;
  6. tipologia problemelor pentru care președintele de ședință permite oricând unui consilier județean să răspundă într-o problemă de ordin personal;
  7. modalitatea de desemnare a consilierilor județeni, dintre cei care au participat la ședință, care semnează hotărârea consiliului județean, în cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze, alta decât cea prevăzută la art. 27, alin. (3), lit. a) din prezentul regulament;
  8. procentul din indemnizația președintelui aplicabil la stabilirea indemnizației lunare a consilierilor județeni care participă la ședințele ordinare ori la ședințele extraordinare ale consiliului județean și ale comisiilor de specialitate.
(5) Votul consilierilor județeni este individual şi poate fi deschis sau secret.
(6) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalităţi:
  1. prin ridicarea mâinii;
  2. prin apel nominal, efectuat de preşedintele de şedinţă;
  3. electronic.
(7) În cazul exercitării votului prin modalităţile prevăzute la alin. (6), numărarea voturilor este asigurată de secretarul general al judeţului cu sprijinul persoanelor din aparatul de specialitate al consiliului judeţean cu atribuţii în acest scop.
(8) Consiliul județean poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. (9) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(10) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc, de regulă, cuvintele DA sau NU.
(11) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea consilierului județean sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (10).
(12) Îndeplinirea procedurilor pentru exercitarea votului secret, precum şi numărarea voturilor este asigurată de secretarul general al judeţului cu sprijinul persoanelor din aparatul de specialitate al consiliului judeţean cu atribuţii în acest scop, sub coordonarea preşedintelui, sau, în lipsa acestuia, a secretarului Comisiei juridice şi de disciplină.
(13) Abţinerile se numără la voturile împotrivă.
(14) Dacă pe parcursul desfăşurării şedinţei, nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, preşedintele de şedinţă amână votarea până la întrunirea acesteia.
(15) Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului județean se impun modificări de fond în conţinutul proiectului de hotărâre, la propunerea președintelui consiliului județean, a secretarului general al județului sau a consilierilor județeni şi cu acordul majorităţii consilierilor județeni prezenţi, preşedintele de şedinţă retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de specialitate.
(16) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul județean nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

Art.27. Semnarea şi contrasemnarea hotărârilor consiliului județean
(1) După desfăşurarea şedinţei, hotărârile consiliului județean se semnează de către preşedintele consiliului județean sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean sau consilierul județean desemnat să conducă lucrările ședinței şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al județului.
(2) În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze, hotărârea consiliului județean se semnează de 2 consilieri județeni dintre cei care au participat la şedinţă.
(3) Desemnare celor doi consilieri se realizează într-una din următoarele modalități:
  1. cel mai în vârstă consilier și cel mai tânăr dintre consilieri județeni participanți la ședință;
  2. prin altă modalitate stabilită prin hotărâre a consiliului județean.
(4) Secretarul general al județului nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea şedinţă a consiliului județean, depune în scris şi expune în faţa acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

SECȚIUNEA a 4-a. Hotărârile consiliului județean și comunicarea lor

Art.28. Acte administrative adoptate de consiliul județean
(1) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu caracter normativ sau individual.
(2) În organizarea executării sau executării în concret a legii, consiliul județean adoptă sau încheie, după caz, şi alte acte juridice prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi şi obligaţii.

Art.29. Comunicarea și aducerea la cunoștință a hotărârilor consiliului județean
(1) Secretarul general al județului comunică hotărârile consiliului județean, prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
(2) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii motivate cu privire la legalitate, se face în scris de către secretarul general al județului şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.
(3) Hotărârile se aduc la cunoştinţa publică şi se comunică, în condiţiile legii, prin grija secretarului general al județului.
(4) Hotărârile, documentele şi informaţiile financiare, precum şi alte documente prevăzute de lege se publică, pentru informare, în format electronic şi în monitorul oficial al județului.

Art.30. Hotărârile consiliului județean cu caracter normativ
(1) Hotărârile cu caracter normativ, produc efecte juridice și devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţă publică.
(2) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.

Art.31. Hotărârile consiliului județean cu caracter individual
(1) Comunicarea hotărârilor cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
(2) Hotărârile cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează.

Art.32. Verificarea legalităţii actelor administrative Hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de către prefect conform prevederilor art. 255 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

SECȚIUNEA a 5-a. Dispoziții privind participarea cetățenilor la procesul de elaborare și dezbatere a proiectelor de hotărâri.

Art.33. Iniţiativa cetăţenească
(1) Cetăţenii pot propune consiliului județean, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în județul Maramureș.
(3) Iniţiatorii depun la secretarul general al județului forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se publică pe pagina proprie de internet a Consiliului județean și se afişează spre informare publică prin grija secretarului general al județului.
(4) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul general al județului.
(5) Listele de susţinători cuprind numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(6) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în județul Maramureș.
(7) După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al județului, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului județean.

CAPITOLUL IV. Dizolvarea consiliului județean

Art.34. Situaţiile de dizolvare a consiliului județean
(1) Consiliul județean se dizolvă de drept sau prin referendum local, organizat la nivelul județului, astfel:
  1. în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;
  2. în cazul în care nu a adoptat nici o hotărâre în 3 şedinţe ordinare sau extraordinare ţinute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;
  3. în cazul în care numărul consilierilor județeni în funcţie este mai mic decât jumătatea numărului membrilor consiliului județean şi nu a putut fi completat cu supleanţi în condiţiile art. 6 din prezentul regulament de organizare și funcționare a consiliului județean.
(2) Președintele, vicepreședinții, seccretarul general al județului, prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.

Art 35. Referendumul local organizat la nivelul județului
(1) Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum local, organizat la nivelul județului, în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, cu domiciliul sau reşedinţa în județul Maramureș.
(2) Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

Art.36. Organizarea referendumului local la nivelul județului
(1) Cheltuielile pentru organizarea referendumului local la nivelul județului se suportă din bugetul județului.
(2) Referendumul local la nivelul județului este organizat de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al președintelui consiliului județean, al consiliului județean şi un judecător de la tribunalul județean. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
(3) Referendumul local la nivelul județului este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, cu domiciliul sau reşedinţa în județul Maramureș. Activitatea consiliului județean încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul referendumului a fost validat în condiţiile legii.

Art.37. Organizarea alegerilor după dizolvarea consiliului județean sau după validarea rezultatului referendumului
(1) În termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului județean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului se organizează alegeri pentru un nou consiliu județean.
(2) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului.

Art.38. Rezolvarea treburilor publice curente în cazul dizolvării consiliului județean
(1) Până la constituirea noului consiliu județean, președintele consiliului județean sau, în absenţa acestuia, secretarul general al județului rezolvă problemele curente ale județului, cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
(2) În situaţia excepţională în care consiliul județean a fost dizolvat în condiţiile art. 34 din prezentul regulament, președintele consiliului județean se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor sale ca urmare a încetării sau suspendării mandatului său ori a altor situaţii prevăzute de lege, iar funcţia de secretar general al județului este vacantă, prefectul numeşte prin ordin o persoană prin detaşare, în condiţiile părţii a VI-a titlul II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, care să exercite atribuţiile de secretar general al județului pentru a rezolva problemele curente ale județului, până la ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar general al județului, în condiţiile legii.
(3) Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (2) trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea funcţiei de secretar general al județului prevăzute la titlul VII al prezentei părţi şi la partea a VI-a titlul II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (2), prin excepţie de la prevederile părţii a VI-a titlul II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar general al județului se organizează de instituţia prefectului.
(5) Numirea în funcţia de secretar general al județului, după caz, se face, în situaţia prevăzută la alin. (2) sau în situaţia în care procedura de organizare a concursului a fost demarată anterior situaţiei excepţionale prevăzute la alin. (2), de către prefect, dacă nu a încetat situaţia care a determinat imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele consiliului județean.

CAPITOLUL V. Dispozitii privind exercitarea mandatului de consilier
SECȚIUNEA 1. Exercitarea mandatului de consilier județean

Art.39. Mandatul aleşilor județeni Mandatul consilierului județean este de 4 ani şi se exercită în condiţiile legii.

Art.40. Mandatarea consilierilor județeni pentru reprezentarea intereselor unităţii administrativ-teritoriale Consilierii județeni împuterniciţi să reprezinte interesele județului în societăţi, regii autonome de interes județean şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnaţi, prin hotărâre a consiliului județean, în condiţiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităţilor aplicabil şi a configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.

Art.41. Reprezentarea în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi la nivelul operatorilor regionali Județul Maramureș este reprezentat de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi în adunările generale ale operatorilor regionali şi locali de către președintele consiliului județean. Președintele consiliului județean poate delega calitatea lor de reprezentanţi ai județului în adunările generale vicepreședinților, administratorului public, precum şi oricăror alte persoane din aparatul de specialitate al consiliului județean sau din cadrul unei instituţii publice de interes județean.

Art.42. Suspendarea mandatului de consilier județean
(1) Mandatul de consilier județean se suspendă în următoarele situaţii:
  1. a fost dispusă măsura arestării preventive;
  2. a fost dispusă măsura arestului la domiciliu;
  3. a fost însărcinat de către consiliul județean, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1), lit. a) şi b) dispuse în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.
(3) Documentele corespunzătoare situaţiei prevăzute la alin. (1), lit. c) se comunică de către emitent, în termen de 5 zile lucrătoare de la desemnare, secretarului general al județului şi președintelui consiliului județean, iar în prima şedinţă ulterioară comunicării, consiliul județean ia act de această situaţie, prin hotărâre.
(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).
(5) Ordinul de suspendare emis pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), lit. a) şi b), respectiv hotărârea prin care se ia act de suspendarea de drept a consilierului în condiţiile alin. (1), lit. c) se comunică de îndată consilierului județean, în termen de maximum 48 de ore de la emiterea ordinului, respectiv, hotărârii consiliului, după caz.
(6) În cazul în care faţă de consilierul județean al cărui mandat a fost suspendat în condiţiile alin. (1), lit. a) şi b), a fost dispusă clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau instanţa judecătorească a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

Art.43. Suspendarea mandatului vicepreședintelui
(1) Mandatul vicepreședintelui se suspendă de drept în următoarele situaţii:
  1. a fost dispusă măsura arestării preventive;
  2. a fost dispusă măsura arestului la domiciliu.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1), dispuse în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, președintelui consiliului județean.
(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).
(5) În cazul în care faţă de vicepreședintele suspendat din funcţie a fost dispusă clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau instanţa judecătorească a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.

Art.44. Încetarea mandatului de consilier județean
(1) Calitatea de consilier județean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier județean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
  1. demisie;
  2. constatarea şi sancţionarea, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, a unei stări de incompatibilitate;
  3. schimbarea domiciliului într-un alt județ, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;
  4. lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare şi/sau extraordinare consecutive ale consiliului, desfăşurate pe durata a trei luni calendaristice;
  5. lipsa nemotivată de la 3 întruniri ale consiliului, convocate pe durata a 3 luni calendaristice, care determină imposibilitatea desfăşurării, în condiţiile legii, a şedinţelor ordinare şi/sau extraordinare;
  6. imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
  7. condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
  8. punerea sub interdicţie judecătorească;
  9. pierderea drepturilor electorale;
  10. pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;
  11. condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată şi de modalitatea de individualizare a executării acesteia;
  12. deces.
(3) Data încetării de drept a mandatului, în cazurile enumerate la alin. (2), lit. a), c) -f) şi l), este data apariţiei evenimentului sau a împlinirii condiţiilor care determină situaţia de încetare, după caz.
(4) Data încetării de drept a mandatului, în cazul prevăzut la alin. (2), lit. b), în situaţia în care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate nu a fost contestată, este data expirării perioadei în care consilierul județean are dreptul să conteste raportul de evaluare, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (2), lit. j) este data comunicării către prefect, secretarul general al județului şi către consilierul județean, a hotărârii forului competent să decidă asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul județean a fost ales, în situaţia în care legalitatea acesteia nu a fost contestată.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. (2), lit. a), c) -f) şi l) constatarea încetării de drept a mandatului de consilier județean, precum şi vacantarea locului de consilier județean se realizează printr-o hotărâre de constatare a autorităţii deliberative respective, la propunerea presedintelui consiliului județean ori, după caz, sau a oricărui alt ales județean, adoptată în prima şedinţă desfăşurată după apariţia evenimentului. Hotărârea autorităţii deliberative este comunicată de îndată tribunalului județean competent să valideze mandatul supleantului, în condiţiile art. 6, precum şi consilierului județean.
(7) Consiliul județean are obligaţia de a adopta hotărârea prevăzută la alin. (6) în termen de 30 de zile de la introducerea pe proiectul ordinii de zi a referatului constatator semnat de președintelui consiliului județean şi de secretarul general al județului cu privire la una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), lit. a), c)-f) şi l). În termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului stabilit pentru consiliul județean constatarea încetării mandatului, precum şi vacantarea locului de consilier județean se realizează de către prefect prin ordin, în baza referatului constatator comunicat de către secretarul general al județului, în situaţia neadoptării acestei hotărâri de către consiliul județean, după caz.
(8) În situaţiile prevăzute la alin. (2), lit. b), g) -k) constatarea încetării de drept a mandatului de consilier județean, precum şi vacantarea locului de consilier județean se fac de către prefect prin ordin, în termen de maximum 30 de zile de la data înştiinţării transmise prefectului de către autoritatea responsabilă de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale sau de către instanţă, după caz.
(9) Ordinul prefectului emis în situaţiile prevăzute la alin. (7) şi (8) se transmite de îndată judecătoriei competente să valideze mandatul supleantului, în condiţiile art. 6, consilierului județean şi secretarului general al județului.
(10) Hotărârea consiliului are la bază, pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), c)-f), h) şi l), un referat constatator, întocmit în maximum 3 zile de la apariţia evenimentului şi semnat de președintele consiliului județean şi de secretarul general al județului. Referatul este însoţit de acte justificative.
(11) Ordinul prefectului are la bază, pentru situaţiile prevăzute la alin. (2), lit. g), i), k), înştiinţările transmise prefectului de către instanţă.
(12) În cazul prevăzut la alin. (2), lit. j), în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii forului competent să decidă asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului județean. Ordinul prefectului se transmite de îndată tribunalului județean competent să valideze mandatul supleantului, în condiţiile art. 6, consilierului județean şi secretarului general al județului.
(13) În cazurile prevăzute la alin. (2), lit. c) -f) hotărârea poate fi atacată de consilierul județean în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă.
(14) În toate cazurile, hotărârea instanţei se comunică părţilor, prefectului şi secretarului general al județului, care are obligaţia afişării acesteia pe pagina proprie de internet a consiliului județean și afișarea la sediul acestuia, în termen de maximum 2 zile de la comunicare.
(15) Funcţia constatată vacantă în condiţiile alin. (6) - (8) se completează cu supleantul desemnat de partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, care este validat şi depune jurământul, în condiţiile art. 117 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ulterior rămânerii definitive a hotărârii instanţei.
(16) Încetarea mandatului de consilier județean în cazul schimbării domiciliului în alt județ poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a menţiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii.
(17) Încetarea mandatului de consilier județean, în cazul demisiei, se constată în prima şedinţă a consiliului desfăşurată după apariţia evenimentului şi în baza demisiei scrise înaintate secretarului general al județului și președintelui consiliului județean. Hotărârea consiliului prin care se ia act de demisie şi se declară vacant locul consilierului județean se comunică de îndată tribunalului județean competent să valideze mandatul supleantului, în condiţiile art. 6.
(18) Prevederile alin. (2) lit. g)-i) şi k) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În aceste cazuri, data respectivă este şi data la care încetează de drept mandatul.
(19) În situaţia în care este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (4) sau a hotărârii prevăzute la alin. (5), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
(20) De la data încetării mandatului, consilierul județean respectiv:
  1. nu mai poate fi luat în calcul pentru constituirea cvorumului necesar pentru şedinţele consiliului județean din care face parte;
  2. nu mai poate participa la vot în cadrul şedinţelor consiliului județean din care face parte, precum şi în cadrul comisiilor de specialitate organizate de aceasta;
  3. nu mai are dreptul la indemnizaţia lunară.

Art.45. Încetarea mandatului de vicepreședinte ca urmare a încetării mandatului de consilier
(1) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 44 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, la aceeaşi dată, şi a mandatului de vicepreședinte al consiliului judeţean.
(2) Mandatul de vicepreședinte al consiliului judeţean poate înceta înainte de termen în urma eliberării acestuia din funcţie în condiţiile art. 73.

SECȚIUNEA a 2-a. Drepturile consilierilor județeni

Art.46. Legitimaţia şi semnul distinctiv ale aleşilor județeni
(1) După alegerea vicepreședinților, acestora li se înmânează legitimaţia, semnată de președintele consiliului județean, precum şi un semn distinctiv al calităţii de vicepreședinte. Legitimaţia vicepreședintelui consiliului judeţean este înmânată de către secretarul general al județului.
(2) După declararea ca legal constituit a consiliului județean, consilierilor în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului județean, semnată de președintele consiliului județean şi primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii județene, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.
(3) Modelul legitimaţiei de vicepreședinte și de consilier județean şi modelul semnului distinctiv pentru aceştia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Cheltuielile pentru confecţionarea legitimaţiilor, semnelor distinctive, respectiv a eşarfelor se suportă din bugetul județean.
(5) Legitimaţia şi semnul distinctiv se pot păstra, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Art.47. Protecţia aleşilor județeni
(1) Libertatea de opinie în exercitarea mandatului alesului județean pentru soluţionarea şi gestionarea treburilor publice în interesul colectivităţii județene pe care o reprezintă este garantată.
(2) Aleşii județeni nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Reţinerea, dispunerea măsurii arestării preventive, a arestului la domiciliu sau trimiterea în judecată penală a aleşilor județeni, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât consiliului județean, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.
(4) Pe întreaga durată a mandatului, aleşii județeni se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de lege.
(5) De aceeaşi protecţie prevăzută la alin. (4) beneficiază şi membrii familiei alesului județean - soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului județean în legătură cu exercitarea mandatului său.

Art.48. Raporturile de muncă sau de serviciu deţinute anterior
(1) Pe perioada exercitării mandatului de preşedinte sau vicepreședinte se suspendă contractul de muncă, respectiv raportul de serviciu al acestuia, în cadrul unei instituţii sau autorităţi publice, ori în cadrul regiilor autonome sau societăţilor cu capital integral ori majoritar de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(2) Consilierul județean al cărui raport de serviciu ori contract individual de muncă este suspendat, în condiţiile legii, la data începerii exercitării mandatului, îşi reia activitatea în executarea aceluiaşi raport de serviciu sau contract individual de muncă, după caz, la încetarea mandatului de consilier județean.
(3) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici, persoanele care deţin funcţii sau desfăşoară activităţi în domeniul creaţiei literar-artistice.
(4) În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate potrivit alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.
(5) La încetarea mandatului de vicepresședinte, persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau raporturi de serviciu, după caz. La stabilirea clasei şi a gradului de încadrare se iau în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese.
(6) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauză se poate adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.
(7) Persoanelor prevăzute la alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă pentru motive ce nu le sunt imputabile timp de 2 ani de la data încetării mandatului, cu excepţiile prevăzute de lege.

Art.49. Indemnizaţia lunară a consilierilor județeni
(1) Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii județeni au dreptul la o indemnizaţie lunară. Vicepreședinților nu li se acordă indemnizaţie pentru participarea la şedinţe.
(2) Indemnizaţia lunară pentru consilierii județeni care participă la şedinţele ordinare ori la şedinţele extraordinare ale consiliului județean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a președintelui consiliiului județean, în condiţiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului județean.
(3) Consilierii județeni au dreptul la indemnizaţia lunară doar dacă participă lunar la cel puţin o şedinţă a consiliului județean şi o şedinţă a comisiei de specialitate desfăşurate în condiţiile legii.
(4) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) se efectuează exclusiv din veniturile secţiunii de funcţionare din bugetul consiliului județean.
(5) Consilierii județeni au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului, respectiv plata cheltuielilor de transport, cazare, indemnizaţia de delegare sau deplasare, după caz, precum şi a altor cheltuieli prevăzute de lege, altele decât indemnizaţia prevăzută la alin. (1).
(6) Consilierii județeni care folosesc autoturismul proprietate personală, pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului județean sau a comisiilor de specialitate primesc contravaloarea transportului în condițiile stabilite pentru personalul bugetar.
(7) Consiliul judetean poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la alin. (2) şi a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (5), în concordanţă cu posibilităţile de finanţare.
(8) Drepturile băneşti cuvenite aleșilor județeni, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.
(9) Consilierii județeni care participă la şedinţele de consiliu județean, organizate în timpul programului de lucru, se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.

Art.50. Dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative
Aleșii județeni au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

Art.51. Formarea profesională
(1) Aleșii județeni au dreptul la pregătire, formare şi perfecţionare profesională.
(2) Aleşii județeni beneficiază de plata programelor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate în condiţiile legii, în decursul mandatului, a cheltuielilor de transport, cazare, masă, a indemnizaţiilor de delegare sau deplasare, după caz, în condiţiile legii.
(3) Consiliul județean are obligația să prevadă în bugetul propriu sumele necesare pentru programele de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alţi furnizori de formare şi perfecţionare profesională în decursul mandatului, cheltuielile prevăzute la alin. (2) destinate aleşilor județeni, organizate la iniţiativa ori în interesul consiliului județean.

Art.52. Accesul la informaţii
(1) Dreptul aleşilor județeni de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor județeni, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes județean.

Art.53. Dreptul la asociere
Aleşii județeni se pot asocia liber în partide politice şi în alte forme de asociere, în condiţiile legii.

SECȚIUNEA a 3-a. Obligaţiile aleşilor județeni

Art.54. Respectarea legii
(1) Aleşii județeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
(2) Aleșii județeni sunt obligaţi să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului județean.

Art.55. Participarea la lucrările consiliului județean şi ale comisiilor de specialitate
Consilierii județeni, şi vicepreședinții nu pot lipsi de la lucrările consiliului județean sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte, cu excepţia situaţiilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare.

Art.56. Buna-credinţă şi fidelitatea
Consilierii județeni aflaţi în serviciul colectivităţii județene, în calitatea lor de reprezentanţi legali ai județului, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea competenţelor consiliului județean din care fac parte sau pe care le reprezintă, după caz, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.

Art.57. Probitatea şi discreţia profesională Aleşii județeni sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesională.

Art.58. Cinstea şi corectitudinea
(1) În exercitarea mandatului, aleşii județeni sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis alesului județean să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
(2) Aleşii județeni nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi de interes personal.

Art.59. Dispoziţii privind obligaţiile de informare pentru aleşii județeni
(1) Aleşii județeni sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul județean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.
(2) Fiecare consilier județean, precum şi vicepreședinții sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care este făcut public prin grija secretarului general al județului.
(3) În urma efectuării unor deplasări în străinătate pentru exercitarea unor atribuţii stabilite prin lege, aleşii județeni sunt obligaţi să prezinte la prima şedinţă ordinară a autorităţii deliberative o informare privind deplasările efectuate. Termenul maxim de prezentare a informării este de 45 de zile de la data încheierii deplasării.
(4) În cazul nerespectării prevederilor alin. (3), aleşii județeni suportă cheltuielile deplasării.

Art.60. Transparenţa activităţii
(1) Președintele consiliului județean este obligat ca, prin intermediul secretarului general al județului şi al aparatului de specialitate, să pună la dispoziţie consilierilor județeni la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului în condiţiile legii.
(2) Consilierii județeni pot adresa întrebări şi interpelări președintelui consiliului județean sau vicepreședinților.
(3) Răspunsul solicitat în conformitate cu prevederile alin. (2) se transmite, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă a consiliului județean.
(4) Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris sau, după caz, oral până cel mai târziu la următoarea şedinţă a consiliului județean.

CAPITOLUL VI. Incompatibilităţile aleşilor județeni şi conflictul de interese

Art.61. Regimul incompatibilităţilor aplicabil funcțiilor de vicepreședinte și de consilier județean
(1) Regimul incompatibilităţilor aplicabil funcţiei de vicepreşedinte și de consilier județean este cel prevăzut în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Constatarea şi sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prin activităţi în domeniul didactic pe care preşedintele şi vicepreședintele consiliului judeţean le pot desfăşura, în condiţiile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, se înţeleg activităţile prevăzute la art. 462 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.62. Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru funcțiile de vicepreședinte și de consilier județean
(1) Alesul județean aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
  1. soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
  2. orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul județean are calitatea de debitor al unei obligaţii;
  3. o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine venituri;
  4. o altă autoritate din care face parte;
  5. orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
  6. asociaţie sau fundaţie din care face parte.
(2) În exercitarea funcţiei, consilierul județean aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) are obligaţia să anunţe la începutul şedinţei consiliului județean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Ulterior anunţării interesului personal, consilierul județean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta şi-a anunţat interesul şi nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.
(4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Fapta aleşilor județeni de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.

Art.63. Declaraţia de interese şi declaraţia de avere
Aleşii județeni au obligaţia să întocmească, să depună şi să actualizeze declaraţii de avere şi declaraţii de interese în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.64. Sancţiuni pentru nedepunerea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la procedura de depunere a declaraţiei de avere şi de interese prevăzute de lege atrage sancţiunile prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VII. Răspunderea aleșilor județeni

Art.65. Tipurile de răspundere a aleşilor județeni
Aleşii județeni răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii şi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 66. Răspunderea consilierilor județeni
(1) Consilierii județeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului județean se consemnează rezultatul votului, iar, la cererea consilierului județean, se menţionează în mod expres votul acestuia.

Art.67. Sancţiunile disciplinare aplicabile consilierilor județeni
(1) Pentru încălcarea de către consilierii județeni a prevederilor din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese şi a prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului județean, consiliul județean poate aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
  1. avertismentul;
  2. chemarea la ordine;
  3. retragerea cuvântului;
  4. eliminarea din sala de şedinţă;
  5. excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;
  6. diminuarea indemnizaţiei lunare cu 10% pentru maximum 6 luni;
  7. retragerea indemnizaţiei lunare pentru una sau două luni.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele de la alin. (1) lit. e)-g) de către consiliul județean, prin hotărâre.
(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) sunt aplicabile şi vicepreședinților.
(4) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

Art.68. Avertismentul La prima abatere, preşedintele de şedinţă atrage atenţia consilierului județean în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.
Art.69. Chemarea la ordine
(1) Consilierii județeni care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui de şedinţă şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului sunt chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.
(3) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul județean este invitat de către preşedintele de şedinţă să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.
(4) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele de şedinţă ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art.70. Retragerea cuvântului şi eliminarea din sală
În cazul în care, după chemarea la ordine, un consilier județean continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îi va retrage cuvântul, acesta nemaiputând lua cuvântul pe perioada desfăşurării şedinţei consiliului. În situaţia în care un consilier persistă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

Art.71. Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate
(1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul județean poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului județean de la lucrările consiliului județean, după caz, şi ale comisiilor de specialitate.
(2) Gravitatea abaterii este stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.
(3) Excluderea temporară de la lucrările consiliului județean şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.
(4) Excluderea de la lucrările consiliului județean şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei lunare.
(5) În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul personalului care asigură ordinea publică locală.

Art.72. Aplicarea sancţiunilor
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 67, alin. (1), lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliul județean, cu majoritatea absolută.
(2) Pe perioada aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 67, alin. (1), lit. e) şi f), consilierii județeni în cauză nu vor fi socotiţi la cvorumul pentru şedinţă.
(3) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţă. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 67, alin. (1) lit. a)-d).
(4) Sancţiunile prevăzute la art. 67, alin. (1) se pot aplica în mod corespunzător vicepreședinților pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier județean.

Art.73. Sancţiuni aplicabile vicepreşedinților
(1) Pentru abateri grave şi/sau repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de vicepreședinte, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:
  1. mustrare;
  2. avertisment;
  3. diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% timp de 1-3 luni;
  4. eliberarea din funcţie.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică, prin hotărâre a consiliului județean, la propunerea motivată a președintelui consiliului județean. Motivele care justifică propunerea de sancţionare sunt aduse la cunoştinţă consilierilor județeni cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.
(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1), hotărârea se adoptă prin vot secret cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor județeni.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1), lit. d) se face cu respectarea prevederilor art. 10, alin. (10) din prezentul regulament.
(5) Împotriva sancţiunilor prevăzute la alin. (1), lit. c) şi d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
(6) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1), lit. d) nu are niciun efect asupra mandatului de consilier județean.

Art.74. Răspunderea aferentă actelor administrative
(1) Preşedintele consiliului județean, prin semnare, învesteşte cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuţiilor care îi revin potrivit legii.
(2) Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive. Întocmirea rapoartelor sau a altor documente de fundamentare prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice.
(3) Actele administrative adoptate sau emise de consiliul județean, respectiv de președintele consiliului județean angajează, în condiţiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul de specialitate al consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic şi al legalităţii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte.
(4) În cazul în care printr-un act administrativ al președintelui consiliului județean respectiv al consiliului județean emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau avizat din punct de vedere tehnic sau al legalităţii s-au produs consecinţe vătămătoare, este angajată răspunderea juridică a autorităţii executive sau autorităţii deliberative, după caz, în condiţiile legii şi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019.
(5) Funcţionarii publici sau personalul contractual, după caz, responsabili cu operaţiunile prevăzute la alin. (3) pot formula obiecţii ori refuza efectuarea acestora în condiţiile art. 490, respectiv art. 553 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică şi în cazul altor acte administrative sau asimilate acestora în condiţiile legii emise, respectiv adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.


Anexa nr. 1.1

Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate pot fi:
  1. Agricultură;
  2. Activități economico-financiare;
  3. Activități social-culturale, culte;
  4. Învățământ, sănătate și activități sportive;
  5. Amenajarea teritoriului și urbanism;
  6. Muncă, familie și protecție socială;
  7. Protecție mediu și turism;
  8. Juridică şi de disciplină;
  9. Administrarea serviciilor publice furnizate.

În funcţie de specificul activităţii şi de numărul consilierilor, consiliul poate hotărî să se organizeze comisii de specialitate în alte domenii de activitate sau o comisie să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.


Anexa nr. 1.2

Detalierea calculării majorității absolute și a majorității calificate în funcție de numărul total al consilierilor județeni în funcție

Numărul total al consilierilor județeni în funcție Majoritatea absolută Majoritatea calificată
18 10 12
19 10 13
20 11 14
21 11 14
22 12 15
23 12 16
24 13 16
25 13 17
26 14 18
27 14 18
28 15 19
29 15 20
30 16 20
31 16 21
32 17 22
33 17 22
34 18 23
35 18 24

Link-uri rapide

Informaţii utile


Tabără de excelență în Maramureș - PUNTE educațională Maramureș-Hîncești-Strășeni-Ungheni

Proiectul REDUCES

MaraQuality

Proiectul FoodChains4Europe aprobat spre finanţare în cadrul programului INTERREG EUROPE

Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord

Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN 18) - Cavnic (DJ 184) - Ocna Șugatag (DJ 109F) - Călinești (DJ185) - Bârsana (DJ185)

Pl@NETour - Crearea unui produs de turism ştiinţific şi infrastructură o reţea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului ştiinţific în Maramureş şi Transcarpathia

Centru Educațional Demonstrativ pentru Energie Durabilă – Centrul SEED

Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" – Baia Mare

Creşterea capacităţii de management şi de răspuns în situaţii de dezastre naturale în regiunea transfrontalieră

© 2018 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.