După absolvire, în anul 1951 este repartizat la Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice - I.P.E.G. Maramureș, unde a lucrat fără întrerupere timp de peste 40 de ani, până în anul 1990, când s-a pensionat.

În cei 40 de ani de activitate a parcurs toate etapele profesionale, inginer stagiar, șef de sector, șef de serviciu, inginer-șef și, timp de peste 30 de ani, director.

În toată această perioadă I.P.E.G. Maramureș și-a desfășurat activitatea în patru județe: Maramureș (în principal), Bistrița Năsăud, Satu Mare și Sălaj.

În cei peste 40 de ani de activitate, inginerul Cornel Grama s-a dovedit un bun organizator, colaborator și coordonator cu personalul pe care I-a condus la nivelul fiecărei funcții pe care a deținut-o.

Despre activitatea sa tehnică, organizatorică și contribuția adusă de I.P.E.G. Maramureș la dezvoltarea economică și socială din cele patru județe, la împlinirea venerabilei vârste de 88 de ani, a fost publicat un material în prodigioasa revistă Familia română, editată de Biblioteca județeană „Petre Dulfu" Baia Mare, la rubrica „VALORI ROMÂNEȘTI”. Revista este transmisă tuturor comunităților românești din Europa, SUA și Canada.

Prin lucrările de prospecțiune și explorare, cercetare geologică preliminară și de detaliu, desfășurate pe întreg arealul munților Oaș, Gutâi, Țibleș, Toroiaga, Maramureșului și Rodnei (de la Turț până la Borșa), I.P.E.G. Maramureș a contribuit la descoperirea, cercetarea și darea in exploatare a unui volum de peste 100 milioane tone de minereuri auro-argentifere, cuprifere, și complexe de plumb, zinc și cupru, precum și multe zone cu roci utile pentru construcții și importante resurse de apă minerală.

Întreaga perioadă în care a condus destinele celei mai mari unități de cercetare geologică din țară, inginerul Cornel Grama s-a implicat cu dăruire, pasiune și simț de răspundere în activitatea social-culturală, în asigurarea unor condiții decente de muncă, de viață și de recreere pentru personalul din subordine. A trecut la cele veșnice la 31 martie 2019, la vârsta de 91 de ani.

Prezentăm în continuare o sinteză a activității desfășurate în prospectarea și cercetarea geologică din nord-vestul României, respectiv din județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj, care au fost coordonate și administrate de inginerul CORNEL GRAMA, în calitate de director al celei mai mari unități de cercetare geologică din țară.

În zilele de 25-26 iulie 2015, a avut loc la Baia Borșa întâlnirea geologilor care au lucrat mai bine de o jumătate de secol la Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice (I.P.E.G.) Maramureș, cu sediul la Baia Mare, întâlnire la care a fost prezent și distinsul senior inginer Cornel Grama - ”Patriarhul Geologiei”, care a condus destinele acestei unități timp de 40 de ani, cu multă competență și responsabilitate. Domnia Sa a fost, de altfel, și inițiatorul acelei frumoase întâlniri.

În cele ce urmează vă prezentăm, cât se poate de sintetic, câteva date despre activitatea și realizările acestei unități al cărei director general a fost timp de 30 de ani inginerul Cornel Grama.

• I.P.E.G Maramureș a fost cea mai mare Întreprindere de Prospecțiuni și Explorări Geologice din țară (în 1990 avea 6.000 de angajați);
• Și-a desfășurat activitatea în 4 județe din nord-vestul României: Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Bistrița-Năsăud;
• Lucrătorii ei au călcat cu picioarele, au cercetat și prospectat în detaliu toți, dar absolut toți munții din zona de nord-vest a țării;
• După ce au obținut date și informații certe despre existența unor zăcăminte auro-argentifere, cuprifere și de minereuri complexe, precum și alte metale, cum ar fi mercurul, sau a unor izvoare de ape minerale și roci utile, Ie-au cercetat în detaliu, au elaborat studii complexe și au executat lucrări de pregătire în vederea exploatării lor;
• În decursul existenței sale, I.P.E.G Maramureș a executat sute de kilometri de galerii și suitori prin lucrări subterane;
• A executat zeci de kilometri de puțuri miniere pentru deschiderea și accesul la zăcăminte, lucrări miniere de mare complexitate, străbătând zone și roci foarte dificile și periculoase, un exemplu fiind cele trei puțuri de mină cu o adâncime de peste 500 metri fiecare, executate pe aliniamentul zonei miniere Baia Sprie-Șuior (Zăcământul Baia Sprie Est).
• A executat sute de kilometri de foraje în toată zona de nord, începând de la Tarna Mare până la limita cu județul Suceava, respectiv Munții Oaș-Gutâi, Țibleș, Toroiaga, Maramureșului și Rodnei.

Pe baza acestui imens volum de lucrări de prospectare și cercetare geologică, a fost pus în evidență și omologat un volum de peste 100 de milioane de tone de rezerve de minereuri auro-argentifere, de plumb-zinc-cupru, precum și numeroase resurse de roci utile și de ape minerale.

Pe măsură ce au fost omologate, aceste rezerve au fost predate spre exploatare și valorificare în fază industrială Combinatului Minier, Trustului Minier și Centralei Minereurilor Baia Mare (REMIN Baia Mare sub diverse denumiri anterioare).

În perioada 1950-1985, pe baza acestor rezerve au fost înființate un număr mare de Exploatări Miniere noi, cum au fost: Exploatările Miniere Baia Borșa, Șuior - cu cel mai mare zăcământ auro-argentifer din zonă - liba, Nistru, Turț.

De asemenea, au fost predate spre exploatare perimetre noi în cadrul Exploatărilor Miniere existente cum ar fi: Roata - Cavnic, Baia-Sprie Est, Borzaș - Săsar ș.a.

Au fost înființate noi secții și unități de prelucrare a minereurilor - flotații, cum ar fi Flotația Centrală Baia Mare, uzinele noi de preparare de la Baia-Borșa, Cavnic și Turț, iar celor existente li s-a extins capacitatea.

Prin darea in exploatare și înființarea acestor noi unități miniere au fost create și asigurate peste 30.000 de locuri de muncă în subteran și la suprafață.

S-au dezvoltat și extins noi comunități locale în zonele unde s-au deschis minele, iar Cavnicul și Borșa au devenit orașe în această perioadă.

În Baia Mare, datorită activităților miniere din județ, s-a dezvoltat industria pe orizontală, spre exemplu I.M.M.U.M - uzină mecanică de mașini și utilaj minier, U.U.M.R - uzină de utilaje miniere și reparații, MARATEX - fabrică uriașă de textile etc.

Au fost modernizate drumurile spre mine și localități, s-au extins liniile electrice, rețelele de alimentare cu apă ș.a.

Despre activitatea I.P.E.G. Maramureș și dezvoltarea județului Maramureș, ca o consecință a acesteia, se pot scrie multe volume.

Concluzionând, putem afirma cu certitudine că, în timpul activității sale ca director general, timp de peste 30 de ani, la cea mai mare unitate de prospectare și cercetare geologică din România, asigurând cu rezerve geologice de minereuri auro-argentifere, cuprifere și complexe întreg nord-vestul țării, cu consecințe economice și sociale nemaiîntâlnite, inginerul CORNEL GRAMA s-a afirmat ca un specialist competent și curajos, cu multe inițiative și mare pricepere, dovedind în mod evident dragostea față de meseria aleasă și respectul față de truditorii adâncurilor.

Pentru noi, supraviețuitorii unei profesii practic dispărute de pe plaiurile maramureșene, inginerul CORNEL GRAMA a reprezentat o șansă, o mare bucurie și un privilegiu de ai fi fost contemporani. Pentru meritele deosebite și contribuția remarcabilă avută la dezvoltarea economică și socială a județului Maramureș, propunem acordarea titlului de „CETĂȚEAN DE ONOARE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ“ POST-MORTEM inginerului CORNEL GRAMA, care până la venerabila vârstă de 91 de ani împliniți a fost pentru noi și pentru județul Maramureș un „PATRIARH“ al GEOLOGIEI. Regretăm plecarea dintre noi a distinsului inginer CORNEL GRAMA, înainte de a i se fi conferit acest titlu!