Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Muzeul Județean Satu Mare și Muzeul „Ioan Raica” Sebeș, județul Alba, a demarat în 2012 un proiect de arheologie montană inedit pentru România, care s-a derulat anual.

Proiectul avea ca și obiectiv verificarea punctelor din repertoriul arheologic descoperite la altitudine de peste 900/1000 m. Rezultatele acestuia au fost prezentate de coordonatori în cadrul mai multor conferințe naționale și internaționale desfășurate în țări precum, Ungaria, Republica Moldova, Lituania și Austria, la cea din urmă participând specialiști de pe trei continente însumând unsprezece națiuni.

Etapele de desfășurare și rezultatele obținute de-a lungul celor patru ani de desfășurare a proiectului ne-au fost prezentate de Bogdan Bobînă din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Conform celor spuse de reprezentantul muzeului „a fost verificată în 2012 şi amenajarea unei pârtii de schi în Pasul Prislop, unde, la altitudinea de 1.395 m, au fost descoperite două piese litice în poziţie secundară, aparţinând probabil paleoliticului superior. În urma verificărilor din anul 2012 au fost alese spre studiu trei regiuni: Pasul Prislop, Vârful Geamănul şi Vârful Pietrosu Rodnei. Cercetările din anul 2014 s-au concentrat în Pasul Prislop, iar cele din anul 2015 în zona Pasului Prislop, zona vârfului Geamănu şi a posibilelor rute spre Fântâna Stanchii – culoare de trecere din Moldova spre Maramureş. În anii 2014 şi 2015, în punctul Pasul Prislop – Pârtia de schi, au fost descoperite o serie întreagă de piese litice în jurul altitudinii de 1.420-1.456 m, toate în poziţie secundară. O altă aşezare, probabil mezolitică, a fost identificată în anul 2014 şi revizitată în 2015, tot în zona Pasului Prislop, mai precis în şaua dintre Tarniţa Ţifa şi vârful Coasta Plaiului, în apropiere de stâna Gropşoare, la altitudinea de 1.568 m; toate piesele au fost descoperite in situ. În anul 2014 s-a încercat şi o primă identificare în teren a unor structuri şi a locului asociate bătăliei din anul 1717 cu tătarii, situate nu departe de Pasul Prislop. Ca reper au fost folosite hărţile josephine, şi anume planşa XXXVII din zona oraşului Borşa, judeţul Maramureş; pe această hartă apar trei Wachthaus-uri (două amplasate la ieşirea din Borşa spre Pasul Prislop pe valea Vişeu şi al treilea în zona actualei Baia Borşa, pe valea Cisla) şi tot aici apare menţionat şi locul înfrângerii tătarilor, poziţionat însă diferit de monumentul memorial actual”.

„În anul 2015, în Poiana Ştiol, la altitudinea de 1.527 m, a fost descoperită o piesă de silex, dar şi fragmente ceramice post-romane. De asemenea, în timpul cercetărilor din 2014-2015 au fost documentate o serie de ruine şi de materiale aparţinând celor două războaie mondiale, precum şi mai multe stâne abandonate. În campania din anul 2016, obiectivul cercetărilor a vizat verificarea punctelor Stâna Gropșoare și Poiana Știol, unde au fost descoperite piese litice (din menilit și silex) și fragmente ceramice lucrate la roată”, conchide Bogdan Bobînă.