Protectia mediului
Pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului devine o opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale, în contextul global al dezvoltării durabile.
Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la Conferinţa de la Stockholm, pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare.
În urma conferinţei au rezultat:
- Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii;
- Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
- activităţile pentru managementul mediului;
- măsurile de sprijin.
- Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu;
- Fondul voluntar pentru Mediu.
Aceşti paşi sunt consideraţi a fi piatra de temelie a primului cadru internaţional pentru tratarea problemelor mediului. La conferinţă s-au făcut cunoscute problemele de mediu ale ţărilor industrializate, cum sunt degradarea habitatelor, toxicitatea şi ploile acide.
Problemele globale ale mediului au început să devină predominante şi au creat necesitatea iniţierii unor acţiuni care să determine comunitatea internaţională să ia în timp util măsuri funcţionale.
Pentru a realiza un management raţional al resurselor, care să conducă la îmbunătăţirea mediului, statele urmeză să adopte abordarea integrată şi coordonată a planurilor de dezvoltare, care să contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea mediului.
În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, la care s-au reunit 115 conducători ai statelor lumii.
Cu această ocazie, pe plan internaţional, s-a recunoscut necesitatea integrării protecţiei mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa,
dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. Declaraţia de la Rio a definit dezvoltarea durabilă ca fiind
“dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.
Comunitatea internaţională a decis să trateze problemele mediului prin măsuri colective la nivel global, pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru internaţional adecvat. Cadrul de acţiune la nivel internaţional s-a format în timp fiind într-o evoluţie dinamică, cuprinzând măsuri legale cu caracter obligatoriu în forma tratatelor sau convenţiilor sau cu caracter facultativ în forma declaraţiilor, rezoluţiilor sau seturilor de linii directoare şi orientări politice, măsuri instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile.
România prin tratatul de aderare la UE capitolul 22 si-a asumat angajamentele privind politica de mediu a Uniuni Europene astfel se aliniază politica şi practicile de mediu la directivele Uniunii Europene.
.jpg)
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) Maramureş reprezintă principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor la nivel judeţean. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat în baza prevederilor legislative europene, naţionale şi regionale, fiind un instrument de planificare pe baza căruia se poate obţine asistenţă tehnică şi suport financiar din partea UE. Planul realizează o diagnoză a actualului sistem de gestiune a deşeurilor, o prognoză a evoluţiei sistemului în intervalul 2008 – 2013 şi proiectarea unei viziuni strategice asupra reorganizării gestiunii deşeurilor menajere pentru perioada 2013-2026. Transpunerea în practică a prevederilor din acest document urmăreşte cooperarea între autorităţile administraţiei publice judeţene, locale, agenţi economici şi cetăţeni care ne va satisface nevoia de a trăi într-un climat sănătos, în armonie cu mediul înconjurător. Modul de gestionare a deşeurilor este un indicator al calităţii vieţii în judeţul nostru şi al nivelului de civilizaţie la care suntem.
mai mult »
Mircea MAN
Preşedinte Consiliul Judeţean Maramureş
Consiliul Judeţean Maramureş, titular al proiectului “Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” cuprinzând: Centre de management al deşeurilor în comuna Recea şi comuna Rozavlea, staţii de trasfer în: Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, închiderea a 7 depozite neconforme din mediul urban, vă invită să participaţi la dezbateriile publice a Raportului privind impactul asupra mediului, organizate după cum urmează:
[...]
Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Baia Mare este întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi ale Ordinului ministrului mediului nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. Aglomerarea Baia Mare cuprinde:
- Municipiul Baia Mare;
- Oraşele: Baia Sprie şi Tăuţii-Măgherauş;
- Comunele: Groşi, Săcălaşeni, Recea şi Dumbraviţa.
Măsurile şi acţiunile din program se desfăşoară într-o perioadă nu mai mare de 5 ani.
Calitatea aerului în aglomerarea Baia Mare se măsoară în 5 staţii automate fixe, puse în funcţiune la începutul anului 2008.
[...]